Guvernul Franței depășește moțiunile de neîncredere și se apropie de adoptarea bugetului.
Guvernul Franței reușește să depășească moțiunile de neîncredere și se apropie de adoptarea bugetului pe 2026
În data de 23 ianuarie 2026, guvernul francez, sub conducerea premierului Sébastien Lecornu, a reușit să supraviețuiască în fața a două moțiuni de neîncredere legate de proiectul de buget pentru anul curent. Această realizare a fost posibilă datorită utilizării articolului 49.3 din Constituția Franței, care permite guvernului să adopte o lege fără a fi nevoie de votul parlamentar. Potrivit informațiilor provenite de la publicația POLITICO, aceasta este o etapă importantă în procesul de aprobat al bugetului de stat pentru 2026.
Moțiunea depusă de formațiunea de extremă stânga, France Neînfrântă, a reușit să obțină 269 de voturi, număr insuficient cu 19 voturi față de pragul necesar pentru adoptare. De asemenea, inițiativa partidului de extremă dreapta din Adunarea Națională a adunat doar 142 de voturi, ceea ce evidențiază incapacitarea acestor partide de a răsturna guvernul lui Lecornu.
Aceste evenimente au avut loc pe fondul deciziei guvernului de a recurge la o procedură constituțională în scopul impunerii bugetului, având în vedere că parlamentul nu a reușit să finalizeze un proiect de buget până la sfârșitul anului 2025. Această acțiune a suscitat reacții mixte în rândul opoziției, care are dreptul de a depune moțiuni de neîncredere.
Într-o manevră strategică, premierul Lecornu a apelat la articolul 49.3 pentru a adopta propunerile de buget referitoare la creșterea veniturilor, măsura fiind preconizată să fie utilizată din nou în ce privește cheltuielile statului. Cu toate că rezultatul actual era așteptat, având în vedere că partidele aflate la extreme nu dispun de o majoritate parlamentară solidă, aspectul semnificativ a fost modul în care socialiștii, o formațiune politică mai moderată, au decis să nu susțină moțiunile după ce au obținut concesii din partea guvernului.
Franța, în acest context, se confruntă cu presiuni crescute din partea piețelor financiare și instituțiilor internaționale pentru a reduce deficitul bugetar, care în 2025 a ajuns la 5,4% din PIB. Conform estimărilor, se preconizează că datoria publică va urca la 118,2% din PIB în 2026. Aceste cifre subliniază importanța unei gestionări financiare responsabile și a prudentei în adoptarea deciziilor bugetare viitoare.
Parlamentul, deja fragmentat politic, a mizat pe idea de a dezvolta un buget de stat de sine stătător, fără intervenția guvernului, dar a eșuat, pentru al doilea an consecutiv, în atingerea acestui obiectiv. În absența unui buget aprobat în termenele stabilite, autoritățile au decis să perpetueze aplicarea bugetului din 2025.
Trebuie menționat că, în ciuda retoricii guvernamentale care promitea un cadru de cooperare și consens, premierul Lecornu a apelat la articolul 49.3 și pentru alte secțiuni ale bugetului, ceea ce a stârnit nemulțumiri și controverse în cadrul opoziției. Estimarea unui deficit de aproximativ 5% din PIB pentru bugetul pe 2026 indică faptul că guvernul trebuie să continue eforturile de reducere a deficitului sub pragul de 3% stabilit de regulile Uniunii Europene până în 2029.
