Bolojan: Nu ne confruntăm cu o criză, ci cu o perioadă de corecție economică necesară

„`html

Nu traversăm o criză, ci o perioadă de corecție economică necesară

Ilie Bolojan, premierul României, a adus în discuție distincția crucială între eșecul fiscal din anul 2024 și redresarea economică inițiată în iulie 2025. Acesta subliniază că disciplina bugetară a fost factorul cheie care a permis menținerea unei creșteri economice modeste de 0,6%, chiar și în urma unei corecții de 1% din PIB, absolut necesară pentru a preveni o situație de colaps economic.

Într-o postare pe Facebook, Bolojan a analizat contextul economic al României la sfârșitul anului 2025, menționând: „Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în ciuda schimbării rapide a modelului economic. Am început să renunțăm la un sistem bazat pe deficit și consum, care pare să genereze prosperitate, dar care, în realitate, este distructiv. Ne orientăm către un model bazat pe investiții, productivitate și responsabilitate fiscală.”

În plus, premierul a declarat că actuala recesiune este un fenomen bine definit și temporar. „Recesiunea tehnică pe care o traversăm face parte din costul inevitabil asociat cu această tranziție, tranzitie care ne va conduce spre o economie mai robustă, cu o creștere durabilă, bazată pe producție reală, nu pe împrumuturi costisitoare.”

Analizând situația din 2024, Bolojan a evidențiat acumularea dezechilibrelor în pofida cheltuielilor masive. Acesta a precizat că în prima parte a anului 2024, România a înregistrat o recesiune tehnică, conform datelor INS, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre. „Anul 2024 a fost un an atipic, caracterizat printr-un deficit bugetar de aproape 8-9% din PIB și o creștere economică reală de sub 1%. Deși stimulul fiscal a fost unul masiv, impactul economic s-a dovedit a fi redus.”

Bolojan a subliniat că majoritatea resurselor financiare au fost destinate consumului și importurilor, fără a genera o dezvoltare economică sustenabilă. „O mare parte din bugetul alocat în 2024 a fost direcționată spre consumul curent, acoperind cheltuieli rigide și necesități sociale, nu către dezvoltarea macroeconomică. Chiar și în contextul unui consum robust, inflația a absorbit o parte considerabilă din acest impuls.”

Privind spre viitor, premierul anticipează o schimbare semnificativă, notând că în iulie 2025 a început redresarea economică și s-a realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB. „Aceasta a generat, desigur, costuri sociale și nemulțumiri, pe care aș fi dorit să le evit. Deși o asemenea ajustare indică de obicei o frânare economică, datele sugerează că România a reușit să mențină o creștere economică de 0,6%.”

Bolojan a comparat cele două modele economice, evidențiind că stimulul fiscal din 2024 nu a generat rezultatele așteptate, în timp ce disciplina fiscală din 2025 a dus la o creștere similară, susținută de investiții reale. „Problema fundamentală nu a fost lipsa fondurilor, ci modul în care acestea au fost utilizate.”, a concluzionat el.

În încheiere, Bolojan a insistat asupra importanței stabilității bugetare ca fundament pentru o creștere sănătoasă pe termen lung. „Consolidarea fiscală nu este un scop în sine, ci o condiție esențială pentru stabilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție, deși temporar dureroasă, este necesară pentru a construi o economie mai solidă și competitivă. De aceea, nu traversăm o criză, ci o perioadă de corecție economică care este esențială pentru atingerea prosperității pe termen lung.”

„`