Dan Barna: România devine tot mai puternică pe flancul estic, dar riscă să piardă fonduri europene dacă proiectele întârzâie.
România, actoruri-cheie în noua arhitectură de securitate europeană
Dan Barna, vicepreședintele Uniunii Salvați România (USR), a subliniat recent importanța crescută a României pe flancul estic, în cadrul unei conferințe de presă ce a marcat deschiderea Congresului USR din 2026, intitulat „Viitorul, acum”. Discursul său a evidențiat nu doar consolizarea poziției României ca actor relevant în noile priorități de securitate ale Uniunii Europene, dar și vulnerabilitățile pe care le comportă întârzierile în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Oportunități și provocări în domeniul securității
Barna a declarat că România devine un jucător esențial pe noul tablou geostrategic european, afirmând că declanșarea unei discuții despre Apărare a transformat această politică într-una de maximă importanță pentru agenda internă. „Flancul estic al Uniunii Europene este acum o prioritate”, a subliniat el, referindu-se la declarațiile oficialilor de la Bruxelles, inclusiv la cele formulate de Ursula von der Leyen și comisarul Fitto, care au accentuat rolul României în această dinamică.
Implicarea României în securitatea regională
Vicepreședintele USR a menționat că noul buget european reflectă o logică strategică ce favorizează alocarea de resurse clare pentru țările din vecinătatea estică, cum ar fi Moldova și Ucraina. „Ne luptăm să obținem alocări semnificative pentru aceste state, iar bugetul trebuie să susțină inițiativele din aceste regiuni critice”, explică Barna, subliniind că acest al treilea pilon bugetar este esențial pentru extinderea și sprijinirea parteneriatelor cu țările ce aspiră la integrarea europeană.
Tranziția verde și reindustrializarea – priorități fundamentale
Dan Barna a abordat și tema tranziției verzi, menționând că este vital ca transformarea economiei europene să nu presupună sacrificarea comunităților afectate de această restructurare industrială. „Insistăm asupra necesității finanțării reindustrializării moderne, mai ales în zonele tradițional-industriale, cum este Valea Jiului, pentru a evita excluziunea socială și economică în urma tranziției”, a avertizat el.
Riscurile și oportunitățile în gestionarea fondurilor europene
Barna a subliniat riscurile asociate unei posibile reducere a fondurilor de coeziune, care au jucat un rol crucial în dezvoltarea comunităților. „Pentru România, aceste fonduri au facilitat transformări semnificative. O redirecționare a accentului de pe coeziune către o concentrare exclusivă pe Apărare sau competitivitate ar putea marginaliza regiunile în cârtiune”, a precizat el, evidențiind că banii trebuie să ajungă direct comunităților, nu doar la nivel național.”
Schimbarea regulilor privind dezangajarea fondurilor europene
Un alt subiect discutat de Barna vizează regulile de dezangajare a fondurilor europene, propunerea Comisiei de a reduce termenul de utilizare a acestora fiind percepută ca o amenințare pentru statele cu capacitate administrativă limitată. „Regula N-3 a demonstrat eficacitatea sa, și este esențial să ne păstrăm acest cadru favorabil pentru a asigura o utilizare eficientă a fondurilor și a nu pierde oportunități vitale pentru dezvoltare”, a concluzionat Dan Barna.
