Dragoș Pîslaru, țintit de o moțiune simplă: „Chiar mă întreb câte combinații mai trebuie să stric până să fiu și eu observat de cineva”

Dragos Pislaru tintit de o motione simpla Chiar ma intreb cate combinatii mai trebuie sa stric pana sa fiu si eu observat de cineva

Dragoș Pîslaru, țintit de o moțiune simplă: „Chiar mă întreb câte combinații mai trebuie să stric până să fiu și eu observat de cineva”

Dragoș Pîslaru, vizat de o moțiune simplă: „Chiar mă întrebam câte combinații mai e nevoie să stric până să mă ia și pe mine cineva în vizor”

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, se află în centrul atenției mediului politic românesc, fiind recent vizat de o moțiune simplă depusă de grupul parlamentar PACE – Întâi România. Această acțiune a stârnit reacții din partea ministrului, care a considerat demersul un semn al tentativei de a atrage atenția din partea unui „grup de războinici pentru pace (sic!)” în Parlament. Pîslaru a punctat cu ironie, exprimându-se că se întreba „câte combinații mai e nevoie să stric” pentru a stârni interesul cuiva în jurul său.

Postarea sa pe Facebook a fost o manifestare clară a stării sale de spirit, menționând că a ajuns și el să fie subiect de moțiune, comparativ cu alți colegi de breaslă, precum Diana Buzoianu, Radu Miruță și Oana Țoiu. Această remarcă sugerează nu doar o detașare față de criticile formulate, dar și o ironie vizavi de abordările adesea dramatice ale adversarilor săi politici.

Pîslaru a subliniat că același grup parlamentar, care acum îl vizează, a fost responsabil pentru moțiuni similare împotriva altor miniștri. Acesta a adăugat că acești oameni se prezintă ca iubitori de țară, în timp ce, în mod ironic, promovează propaganda rusească și învinuiesc victimele, subliniind o dualitate flagrantă în comportamentul acestora.

Moțiunea, intitulată sugestiv „Dragoș Pîslaru, tehnocratul lui Cioloș și ministerul fără rezultate”, aduce acuzații grave privind lipsa de performanță în gestionarea fondurilor europene. În replică, Pîslaru a invocat statistici semnificative pentru a contrazice aceste acuzații, arătând o creștere substanțială a sumelor atrase pe parcursul ultimelor luni. Spre exemplu, el a menționat că înainte de iunie 2025, România cheltuia în medie 86,6 milioane de euro pe lună din fonduri europene, dar că această sumă a crescut dramatic la 456,2 milioane de euro lunar.

De asemenea, Pîslaru a evidențiat creșterea tremențială a rambursărilor de la Comisia Europeană, care au urcat de la aproximativ 54 de milioane de euro la 374 de milioane de euro pe lună, o schimbare considerabilă ce dovedește eforturile ce susțin un sistem mai eficient de gestionare a resurselor. Această realizare a fost însoțită de o expansiune înregistrată a fondurilor europene, de la 2,9 miliarde de euro între 2021 și iunie 2025, la 6,03 miliarde de euro în urma preluării mandatului său, un salt semnificativ ce plasează România în „Top 10 la nivel european” în ceea ce privește absorbția fondurilor.

În continuarea acestor argumente, ministrul a promis lanțuri de investiții, anunțând că în acest an vor fi lansate apeluri însumând peste 6 miliarde de euro, o misie despre care consideră că va facilita perspective promițătoare pentru absorbția totală a resurselor în actualul exercițiu financiar.

Referitor la moțiunea recentă, Pîslaru a avansat ideea că ar putea fi o reacție la semnarea unor protocoale de colaborare cu instituții precum Parchetul European și DNA, care ar permite o transparență mai mare în gestionarea fondurilor europene. Acesta s-a arătat dispus să se prezinte în Parlament pentru a dezbate moțiunea, argumentând că acest lucru este în conformitate cu respectul necesar pentru democrație și pentru cetățenii cinstiți ai țării.