Dragoș Pîslaru răspunde acuzațiilor referitoare la cererea de plată nr. 3 din PNRR: Este pur și simplu o lipsă de bun simț
Dragoș Pîslaru răspunde acuzațiilor privind cererea de plată nr. 3 din PNRR: Este pur și simplu nesimțire
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a abordat recent situația referitoare la pierderea unei sume importante din cererea de plată nr. 3 a Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), evidențiind că responsabilitatea acestor întârzieri revine guvernelor anterioare, care nu au implementat reformele necesare la timp. Într-o postare pe Facebook, Pîslaru a declarat că afirmarea responsabilității pentru această situație asupra actualei administrații, formate din Bolojan, Gheorghiu și el însuși, este o manifestare de nesimțire.
Subiectul a fost intens discutat, având în vedere că suma de 458,7 milioane de euro a fost pierdută, iar Pîslaru a subliniat că, în loc să fie susținut de acești oficiali, ar trebui să li se ceară cont pentru gestionarea ineficientă a reformelor. Acesta a menționat că guvernul condus de Marcel Ciolacu a amânat depunerea cererii, lăsând astfel actualul guvern într-o poziție dificilă, cu un termen scurt pentru a remedia întârzierile.
Contextul guvernării Marcel Ciolacu
Pîslaru a subliniat că guvernul condus de Marcel Ciolacu a avut un rol semnificativ în întârzierile cererii de plată nr. 3, întrucât jaloanele necesare pentru îndeplinirea acesteia nu au fost respectate. Autoritățile anterioare au evitat să acționeze, ceea ce a dus la suspendarea parțială a plăților de către Comisia Europeană, cu grave consecințe pentru finanțarea reformelor esențiale.
În ciuda timpului limitat pentru remediere – doar 6 luni până la 28 noiembrie 2025 – Pîslaru a reușit, totuși, să recupereze o parte din fonduri, ceea ce demonstrează eforturile continue ale guvernului său de a soluționa problemele create de administrațiile anterioare.
Provocările întâmpinate de Guvernul Bolojan
Pîslaru a analizat, de asemenea, faptul că mandatul guvernului condus de Ilie Bolojan a fost extrem de provocator, având la dispoziție un interval mic de timp pentru a gestiona o situație complicată. Cu doar câteva luni la dispoziție și o moștenire de întârziere acumulată pe parcursul anilor, echipa lui Bolojan a fost nevoită să facă față responsabilităților uriașe cu resurse limitate.
Ministrul a explicat că în perioada respectivă au existat progrese semnificative în anumite domenii, dar în altele, întârzierile erau atât de mari încât era imposibil să se rezolve totul în termenul stabilit. Reforma pensiilor speciale și strâns legată de operarea AMEPIP sunt doar câteva dintre provocările cu care s-au confruntat.
Impactul asupra fondurilor europene
În declarațiile sale, Pîslaru a afirmat că tergiversările în adoptarea reformelor esențiale, inclusiv cele legate de pensiile speciale și dezvoltarea companiilor de stat din sectorul energetic și de transport, au permis pierderea unor fonduri europene esențiale. El a menționat că influențele politice au afectat grav progresul acestor inițiative, ceea ce a dus la o stagnare a activităților prevăzute de PNRR.
Concluzie
Pîslaru a încheiat prin a sublinia că aceste probleme sunt rezultatul unei gestiuni necorespunzătoare și că se impune o responsabilitate clară a celor care au condus înainte, care nu au fost capabili să îndeplinească obligațiile asumate. Eforturile actualului guvern de a reconstrui și de a repara daunele sunt, din păcate, complicate de o moștenire dificilă și de provocările politice actuale.
