Ce se întâmplă din punct de vedere constituțional dacă Guvernul Bolojan este demis. Cât timp poate rămâne Bolojan în fruntea Executivului în cazul demiterii sale.
Ceea ce urmează constituțional în caz de cădere a Guvernului Bolojan
Dacă moțiunea de cenzură îndreptată împotriva Guvernului Bolojan este adoptată, România va intra într-o nouă fase de tranziție guvernamentală. Deși Executivul va continua să conducă administrativ, abilitatea de a lansa politici noi va fi limitată, iar principalul obiectiv va deveni formarea unei noi majorități în Parlament.
Procedura constituțională post-moțiune
Căderea Guvernului prin moțiune de cenzură declanșează procedura constituțională pentru stabilirea unui nou Executiv, dar acest lucru nu duce automat la organizarea de alegeri anticipate. Votul pentru moțiunea depusă de Parlament va avea loc marți, iar pentru aprobarea acesteia sunt necesare 233 de voturi favorabile din partea deputaților și senatorilor, votul desfășurându-se în mod secret.
Primul rezultat al adoptării moțiunii constă în retragerea încrederii acordate Guvernului. Conform prevederilor constituționale, atât Camera Deputaților, cât și Senatul, în ședință comună, pot decide prin vot majoritar retragerea încrederii Executivului. Cu toate acestea, premierul și miniștrii nu își vor întrerupe activitatea administrativă imediat; Guvernul demis va rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către noii membri ai Executivului, deși atribuțiile lor vor fi restricționate.
Limitările Guvernului demis
Potrivit Legii 90/2001, Guvernul demis nu are dreptul să emită ordonanțe și nu poate iniția noi proiecte de lege, acesta putând emite doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice.
Deciziile care revin Președintelui
Deciziile cheie se mută la nivelul Cotroceniului, unde Președintele României trebuie să consulte partidul cu majoritate absolută în Parlament, sau, în absența unei astfel de majorități, celelalte partide parlamentare. Din aceste consultări rezultă desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Conform Constituției, nu există un termen fix impus pentru această desemnare imediat după căderea Guvernului, însă după desemnare, candidatul are la dispoziție 10 zile pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului cu privire la programul și lista noului Guvern.
Parlamentul și votul de încredere
Noul Guvern va trebui să fie validat în Parlament, fiind supus votului programului de guvernare și listei miniștrilor în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. Dacă obține majoritatea necesară, președintele va numi Guvernul, iar membrii acestuia vor depune jurământul, ceea ce va marca începutul deplin al exercitării atribuțiilor de către noul Executiv.
Posibilitatea alegerilor anticipate
Este important de menționat că alegerile anticipate nu se vor desfășura automat în urma căderii Guvernului. Constituția dispune că Parlamentul poate fi dizolvat doar în cazul în care nu stapeste votul de încredere pentru un nou Guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare, și numai după respingerea a două cereri de învestitură. Chiar și în această situație, dizolvarea Parlamentului rămâne o opțiune la latitudinea Președintelui, nefiind o măsură automată.
Perioadele de interimat pentru Bolojan
Durata în care Ilie Bolojan poate rămâne în funcția de premier interimar depinde de rapiditatea cu care se formează o nouă majoritate parlamentară. În urma consultărilor cu partidele, președintele desemnează un nou prim-ministru, care are tot 10 zile pentru a solicita votul de încredere, conform constituției. În cazul eșecului, dizolvarea Parlamentului nu va putea fi declanșată decât după cel puțin două solicitări respinse, în decursul a 60 de zile de la prima cerere.
Un exemplu relevant este Guvernul condus de Emil Boc, care a fost demis printr-o moțiune de cenzură la 13 octombrie 2009, continuând să funcționeze în regim interimar până la formarea noului Cabinet pe 23 decembrie 2009. Astfel, Guvernul Boc I a fost în funcție timp de aproximativ 71 de zile cu atribuții limitate, iar criza politică s-a extins datorită respingerii variantelor propuse de Parlament.
