AUR propune un Parlament format din doar 299 de aleși. Consiliul Legislativ: proiectul nu poate fi susținut

AUR propune un Parlament format din doar 299 de alesi Consiliul Legislativ proiectul nu poate fi sustinut

AUR propune un Parlament format din doar 299 de aleși. Consiliul Legislativ: proiectul nu poate fi susținut

AUR vrea un Parlament cu doar 299 de aleși

O inițiativă legislativă recentă, depusă în Parlament, propune o reducere semnificativă a numărului de membri ai legislativului român, vizând un total de 299 de parlamentari. Această reformă vizează schimbarea modului în care sunt repartizate mandatele, atât pentru deputați, cât și pentru senatori, având ca scop eficientizarea procesului legislativ. Inițiatorul proiectului, senatorul Corneliu Negru din partea AUR, a argumentat că această modificare ar reflecta voința exprimată prin referendum în 2009, unde românii au optat pentru limitarea numărului de aleși la maximum 300 de membri.

Opinie negativă din partea Consiliului Legislativ

Deși proiectul a primit aprobat de la Consiliul Economic și Social (CES), Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, subliniind gravele probleme de calcul și contradicțiile din textul inițiativelor propuse. În special, CL a evidențiat că, în urma aplicării normelor de reprezentare sugerate, ar rezulta un total de 217 deputați și 109 senatori, totalizând 326 de parlamentari, ceea ce contrazice obiectivul enunțat de reducere la 299.

Modificări esențiale în sistemul electoral

Lucrul notabil în cadrul acestei inițiative este și schimbarea pragurilor pentru reprezentare, care ar deveni de un deputat la 100.000 de locuitori și un senator la 200.000 de locuitori, comparativ cu normele actuale de 73.000 și, respectiv, 168.000. Acest aspect ar necesita o ajustare semnificativă a modalității de repartizare a mandatelor, ceea ce a ridicat semne de întrebare privind impactul asupra reprezentativității comunităților mai mici.

Implicarea diasporei și redistribuția mandatelor

O altă inovație propusă ar fi ca mandatele să fie împărțite direct în fiecare județ și circumscripție electorală, renunțându-se la actuala practică de redistribuire națională. Astfel, impactul vizibil ar fi o scădere a reprezentării Bucureștiului, care ar avea o reducere de la 29 de deputați și 13 senatori la 18 deputați și 9 senatori, în timp ce diaspora ar beneficia de o creștere a reprezentării, de la 4 deputați și 2 senatori la 8 deputați și 4 senatori.

Contradicții interne și perspectiva legislativă

Consiliul Legislativ a semnalat fără ocolișuri că proiectul suferă de incoerențe interne, menționând faptul că unele articole contravin altora, în special în ceea ce privește eliminarea redistribuirii naționale. Cu toate acestea, în pofida avizului negativ și a criticilor formulate, CES a decis să susțină inițiativa, considerând că propunerea merită o discuție și o analiză mai aprofundată în cadrul Parlamentului.

Context național și implicarea publicului

În acest context, este crucial ca cetățenii să fie informați și implicați în discuțiile privind reformele legislative, având în vedere că schimbările propuse ar putea avea un impact profund asupra sistemului democratic din România. Voința publică, așa cum a fost exprimată la referendum, trebuie să rămână la baza oricăror modificări legislative semnificative.