Pîslaru, referitor la reforma salarizării: „Sunt folosit ca țap ispășitor”, în contexul protestelor din sistemul public.
Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, se consideră un „țap ispășitor” în contextul reformei salarizării
Dragoș Pîslaru, în calitate de ministru interimar al Muncii, a declarat recent că se află în fața unor critici severe pentru proiectul legii salarizării unitare, pe care, conform spuselor sale, nu l-a creat, ci l-a preluat în forma sa actuală. Acest proiect stârnește nemulțumiri și proteste în diverse domenii ale sectorului public, Pîslaru argumentând că el a devenit un „țap ispășitor” pentru problemele existente.
Ministrul a fost întrebat de ce sindicatele nu au fost consultate înainte de publicarea documentului, el explicând că proiectul a fost transmis în dezbatere în forma în care a fost lăsat de mandatul anterior și că va necesita ajustări. „Sunt pe post de țap ispășitor pentru neregulile care nu au fost remediates au fost lăsate de cei care au realizat acest proiect înainte de mine,” a afirmat Pîslaru.
Proteste și nemulțumiri în rândul angajaților din sectorul public
Proiectul de lege, prezentat de Ministerul Muncii, a generat reacții vehemente din partea angajaților de la diverse instituții publice, inclusiv grefieri, personal auxiliar din justiție și asistenți medicali. Aceștia anunță proteste majore, invocând riscuri imediate pentru buna funcționare a sistemului de justiție și a altor domenii esențiale.
Odată cu declanșarea acestor proteste, Ministerul Muncii a început consultările cu sindicatele și diverse categorii profesionale pentru a modifica și îmbunătăți proiectul de lege. Pîslaru a admis că există lacune în forma actuală a acestui document și a expresat intenția de a le corecta prin colaborare cu sindicatele.
Dialogul și corectarea proiectului
Ministrul Muncii a dezvăluit că intenționează să ofere o șansă reformei salarizării, dorind să transforme proiectul într-o inițiativă funcțională și benefică pentru sectorul public, fără a afecta bugetul național. A subliniat că educația are cea mai mare alocare din fondul de salarii, cu un buget estimat de 1,75 miliarde lei.
Pîslaru a recunoscut că nu toate aspectele proiectului sunt perfecte, dar a asigurat că modificările necesare vor fi făcute în urma unor discuții constructive cu sindicatele implicate. „Este esențial să aspectele specifice și ajustările să fie agreate de toate părțile implicate,” a mai adăugat el.
Critici și perspective pentru viitor
Proiectul de lege, aflat în transparență decizională, are ca termen de intrare în vigoare 1 ianuarie 2027. În plus, economiștii critică forma actuală a legii, afirmând că aceasta ar putea favoriza categoriile deja privilegiate din sectorul public. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul bugetar urmează să fie stabilit la 1 la 8, cu o valoare de referință pentru 2027 de 4.100 de lei.
Pe de altă parte, liderii politici se angajează să mențină cheltuielile cu salariile în sectorul public sub control, promițând că acestea nu vor depăși nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde lei. Pe fundalul acestor angajamente, protestele continuă să crească în intensitate, punând presiune pe autorități să implementeze reformele necesare.
