Adolescenții care au împlinit 16 ani ar putea să consulte un psiholog fără a necesita acordul părinților.
Adolescenții de peste 16 ani ar putea merge la psiholog fără acordul părinților
O inițiativă legislativă recent depusă în Parlament propune ca tinerii care au împlinit 16 ani să aibă acces la servicii de intervenție psihologică, psihoterapie și consiliere școlară fără a fi nevoie de acordul expres al părinților. Această inițiativă vine în întâmpinarea unei necesități evidente, având în vedere că mulți adolescenți se confruntă cu probleme de sănătate mintală și, din cauza anumitor constrângeri, nu reușesc să primească ajutorul de care au nevoie.
Propunerea include garanții referitoare la evaluarea profesională a specialiștilor, confidențialitate și protecția minorilor, având în vedere dificultățile de acces la serviciile psihologice, mai ales în mediile rurale. Astfel, tinerii ar putea beneficia de sprijin fără a fi supuși unor condiții care le-ar putea îngreuna accesul la ajutor.
Inițiativa legislativă a fost susținută de senatorii USR, Ruxandra Cibu Deaconu, Cynthia Păun, Sorin Șipoș și George Ștefănache, care subliniază faptul că vârsta de 16 ani este în conformitate cu principiul autonomiei progresive, deja existent în legislație.
Ruxandra Cibu Deaconu a declarat: „Avem prea mulți adolescenți care au nevoie de ajutor, dar nu ajung la el la timp. Nu pentru că nu ar vrea să vorbească, ci pentru că, uneori, nu pot face acest pas în mod deschis. Când accesul la un psiholog depinde exclusiv de acordul părinților, inclusiv în cazul consilierilor școlari, există situații în care sprijinul nu mai ajunge deloc.” Această propunere nu intenționează să excludă părinții din proces, ci își propune să ofere o soluție în situațiile în care contextul familial limitează accesul la ajutorul necesar.
Cynthia Păun, alt senator USR, a adăugat că: „La 16 ani, legea recunoaște deja adolescenților capacitatea de a lua decizii importante în anumite domenii ale vieții lor. Este greu de explicat de ce un tânăr poate avea astfel de responsabilități, dar nu poate solicita singur ajutor psihologic atunci când are nevoie de sprijin. Această schimbare este una de bun-simț, elaborată alături de specialiști.”
Propunerea a fost creată pe baza consultărilor cu experți din domeniul sănătății mintale și nu va elimina implicarea părinților, care va rămâne importantă acolo unde este posibil și adecvat în procesul terapeutic.
