Ilie Bolojan, la bilanț ÎCCJ: Necesare proceduri judiciare mai rapide
Ilie Bolojan cere viteză și digitalizare: Justiția, zguduită de birocrație
La doar un alt bilanț al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ilie Bolojan, președintele interimar al României, a adus în discuție ceva ce toată lumea știe, dar nimeni nu pare să țină cont: procedurile judiciare din România sunt lente, sufocate de birocrație și întârziate de un sistem prăfuit. A fost nevoie de un lider temporar pentru a readuce în prim-plan necesitatea unei justiții eficiente. Simplu spus: e timpul să ieșim din epoca dosarelor prăfuite și să intrăm, în sfârșit, în era digitalizată.
Bolojan a vorbit despre nevoia urgentă de a accelera ritmul în instanțe, fără a compromite calitatea actului de justiție. Se pare, însă, că digitalizarea, cea despre care s-a tot vorbit, a rămas doar un basm urban. „Digitalizarea trebuie să simplifice accesul cetățenilor la justiție”, a spus Bolojan, însă, în realitate, românii se descurcă mai repede să-și rezolve problemele prin metode alternative decât prin instanțe. Birocrația și incompetența zac la fiecare colț al sistemului.
Tehnologia între potențial și neputință
„Statul trebuie să folosească tehnologia ca un aliat!”, a tunat Bolojan, sugerând că instrumentele digitale pot deveni soluția pentru o justiție modernă. Dar haideți să fim sinceri: câți bani pompăm în sisteme informatice care ori cad, ori devin complet inutile? Accentul trebuie pus pe pregătirea personalului care operează aceste tehnologii. Fără angajați competenți, introducerea ‘dosarului electronic’ rămâne doar o poveste frumoasă spusă la conferințe pentru politicieni entuziasmați de cuvinte mari.
Nu e suficient să băgăm tehnologia pe gâtul sistemului. Fără oameni pregătiți să lucreze cu software modern și fără o restructurare serioasă a proceselor interne din justiție, totul rămâne o masivă pierdere de timp și resurse publice.
Justiția ideală sau doar un vis frumos?
Bolojan a ridicat și o altă problemă: integritatea și meritocrația în magistratură. Selecția, promovarea și evaluarea magistraților ar trebui să fie, în teorie, imparțiale, dar știm bine cum funcționează situația în România. Pilele, relațiile și influențele sunt încă principalele „merite” luate în calcul în multe cazuri. “O justiție care funcționează trebuie să se bazeze pe profesionalism și pe sancționarea strictă a abaterilor”, a explicat liderul interimar. Dar cine să o facă? Aceiași inspectori judiciari care râd pe sub mustăți în fața legii?
Un alt punct critic menționat de Bolojan a fost libertatea magistraților de a vorbi deschis despre disfuncționalitățile din sistemul judiciar. Cu toate acestea, ne întrebăm dacă cineva, cu adevărat, îndrăznește să expună problemele uriașe fără teama că i se va pune eticheta de „problema sistemului”. Libertatea de exprimare în această ramură a fost mereu o glumă amară în țara noastră.
Un apel dureros pentru reforma sistemului
Discursul lui Ilie Bolojan scoate la lumină o realitate pe care nimeni nu o poate nega – justiția din România este departe de a răspunde nevoilor cetățenilor și rămâne prinsă între vechile practici și un viitor digital prea puțin palpabil. Cuvintele mari ale unui președinte interimar ar putea fi un început, dar vor cădea ele oare, din nou, pe un teren sterp, sufocat de indiferență și incompetență?
