Parlamentul declară protopopul Aurel Munteanu, preotul ucis la Huedin, martir și erou național.
Parlamentul îl declară martir și erou național pe protopopul Aurel Munteanu, preotul ucis la Huedin
Camera Deputaților, care are rol decizional în acest caz, a adoptat cu o largă majoritate un proiect inițiat de parlamentarii AUR, prin care protopopul Aurel Munteanu este recunoscut oficial ca martir și erou al națiunii române. Această inițiativă legislativă a fost votată de 276 de parlamentari din totalul de 277 prezenți în sală. Ceea ce subliniază impactul și semnificația acestui demers pentru identitatea națională a României. Se preconizează că în fiecare an, pe 10 septembrie, va fi comemorată memoria acestuia, simbolizând astfel un omagiu adus contribuției sale la comunitatea românească din Huedin și din întreaga regiune a Munților Apuseni.
Deputatul AUR Ilie-Alin Coleșa, care a fost principalul promotor al acestui proiect, a afirmat în cadrul dezbaterilor că această acțiune nu are conotații politice sau revanșarde, ci reprezintă un simbol al cinstirii unei figuri fundamentale pentru identitatea românească din Transilvania. Potrivit lui Coleșa, importanța acestei declarații nu este doar în legătura cu moartea tragică a protopopului, ci și în simbolismul pe care aceasta îl poartă pentru comunitatea ortodoxă și pentru istoria națională a României.
Cine a fost Aurel Munteanu
Aurel Munteanu a venit pe lume la 2 mai 1882, în localitatea Merghindeal, județul Sibiu. A îmbrățișat cariera de preot, având un rol esențial în viața religioasă, culturală și națională a comunității românești din Huedin. Între realizările sale notabile se numără activitatea sa ca delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, unde s-a pronunțat pentru unirea Transilvaniei cu România, și funcția de senator în perioada interbelică.
Reputația sa ca lider comunitar s-a consolidat prin implicarea în construirea Catedralei Moților, un edificiu emblematic pentru comunitatea ortodoxă din Huedin. Munteanu a fost, de asemenea, un susținător al organizației ASTRA și a participat activ în numeroase acțiuni culturale și educaționale dedicate românilor din zona Munților Apuseni.
Martiriu și moarte tragică
Proiectul adoptat de Parlament face referire la martiriul lui Aurel Munteanu, suferit în urma evenimentelor din 10 septembrie 1940, în urma Dictatului de la Viena, când nordul Transilvaniei a fost cedat Ungariei horthyste. Se consemnează că preotul a fost ucis brutal în Piața Mare din Huedin, devenind astfel victimă a regimului maghiar horthist, care a instaurat un climat de opresiune asupra liderilor românești din regiune. Conform unor surse, motivul acestei execuții a fost statutul său de lider al comunității românești și refuzul de a abandona comunitatea pe care o păstorea.
Aurel Munteanu a devenit astfel o figură emblematică, a cărei moarte a lăsat o amprentă adâncă în memoria colectivă. Comemorarea sa marchează nu doar o recunoaștere a suferinței individuale, ci și o reafirmare a identității românilor din Transilvania și a luptei lor pentru demnitate și autonomie culturală.
