Bolojan contestă la CCR hotărârea ÎCCJ: Justiția nu poate stabili modul de împărțire a banilor publici
Bolojan atacă la CCR decizia ÎCCJ: Justiția nu poate decide cum se împart banii publici
Premierul Ilie Bolojan a anunțat în cadrul unei ședințe de Guvern că a fost luată decizia de a sesiza Curtea Constituțională a României pentru a soluționa un conflict de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Acesta a precizat că instanța judecătorească a intervenit în activitățile puterii executive, lucru pe care îl consideră inacceptabil. Bolojan a subliniat că rolul instanțelor este de a interpreta și aplica legile, nu de a decide modul în care se gestionează banii publici, competență care revine exclusiv puterii executive și legislative conform legii 500 din 2002 și codului administrativ.
Conform premierului, ÎCCJ a depășit limitele competenței sale, dând indicații Guvernului cu privire la alocarea fondurilor din bugetul de stat, un aspect care riscă să afecteze grav stabilitatea financiară a țării. Bolojan a atras atenția asupra faptului că instanța ar putea perturba echilibrul bugetar național, obligând Executivul să realizeze plăți pentru un singur sector, anume cel judiciar, ceea ce ar putea aduce prejudicii considerabile în gestionarea bugetului.
Miza conflictului: aproape 8 miliarde de lei și penalități uriașe
Premierul a subliniat dimensiunea financiară a conflictului, reamintind că la finalul lunii martie, ÎCCJ a solicitat Curții de Apel București obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sumă ce reprezintă restanțe salariale rezultate din procese legale, precum și penalități aferente. Acesta a clarificat că, în urma solicitării instanței, se pot acumula penalități de 1% pe zi, echivalente cu 48 de milioane de lei zilnic, ceea ce ar putea duce la costuri exorbitante pe termen lung.
Guvernul avertizează asupra unui precedent cu impact major asupra bugetului de stat
Bolojan a exprimat îngrijorarea că o astfel de decizie judecătorească ar putea crea un precedent periculos, afectând puterea Executivului de a gestiona eficient bugetul de stat. El a explicat că din 16 noiembrie 2023, atunci când s-a adoptat Ordonanța de Urgență 99, s-au interzis suplimentarea drepturilor salariale din sectorul public, inclusiv justiția, iar instanțele judecătorești care sunt ignorate ar putea deveni un motiv de presiune asupra Ministerului de Finanțe.
Premierul a concluzionat prin a sublinia că o astfel de practică ar împiedica Guvernul să-și îndeplinească angajamentele față de Uniunea Europeană și să mențină un deficit bugetar controlat. Orice obligație impusă de instanță ar putea constrânge Executivul să facă rectificări fiscale dramatice, fie prin creșterea impozitelor, fie prin reducerea cheltuielilor esențiale, afectând astfel funcționarea instituțiilor statului.
