Dimitriu: „Justiția condusă de Lia Savonea favorizează absoluția infractorilor”. Reacții din partea USR după decizia CJUE.

Dimitriu: „Justiția condusă de Lia Savonea favorizează albirea infractorilor”

Reacțiile membrilor Uniunii Salvați România (USR) au fost intense după pronunțarea recentei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) referitoare la prescripția penală. Deputatul Alexandru Dimitriu a declarat că „Justiția condusă de Lia Savonea favorizează albirea infractorilor”, în timp ce colegul său Stelian Ion a subliniat că nu este vorba de o simplă dispută juridică, ci de un eșec instituțional major.

Contextul deciziei CJUE

Decizia CJUE, care se referă la cazul cunoscut sub denumirea „Lin II”, a fost solicitată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a României și vizează impactul hotărârilor emise de Curtea Constituțională a României asupra prescripției răspunderii penale. Aceasta a stârnit numeroase controverse și dezbateri legale pe parcursul ultimilor ani, iar reacțiile nu s-au lăsat așteptate.

Implicațiile politice și juridice

Stelian Ion a adus în discuție faptul că, atunci când cea mai înaltă instanță din România este corectată de CJUE, există o problemă gravă de încredere în sistemul judiciar. El a afirmat că „România nu poate pretinde că luptă împotriva marii corupții și a fraudelor cu fonduri europene în timp ce ICCJ, sub conducerea lui Lia Savonea, promovează soluții care favorizează impunitatea”.

Critica adusă hotărârii ICCJ

Ion a detaliat că CJUE a stabilit că interpretările ICCJ care au încercat să limiteze aplicarea deciziilor CJUE sunt incompatibile cu dreptul Uniunii. Acesta a subliniat că instanțele române au obligația de a respecta legislația europeană și că standardul creat de ICCJ a generat o risipă a justiției, favorizând infractorii și oferindu-le un risc sistemic de impunitate.

Declarațiile lui Alexandru Dimitriu

Asemenea colegului său, Alexandru Dimitriu a accentuat că CJUE a invalidat, pentru a doua oară, abordarea adoptată de ICCJ în ceea ce privește prescripția, spunând că nu este o simplă diferență de opinie, ci o afirmație categorială despre incompatibilitatea cu legislația Uniunii. Acesta a menționat că întrebarea adresată de ICCJ Curții Europene a fost demolată punct cu punct de răspunsul acesteia.

Consecințele acestei decizii

Dimitriu a subliniat că efectele deciziei CJUE sunt concrete. Orice caz aflat în recurs nu se consideră închis definitiv și, prin urmare, nu poate beneficia de prescripție. Mai mult, CJUE a declarat că fraudele de peste 50.000 de euro sunt automat considerate grave, închiderea porților care permiteau evaziunea acestora.

Poziția ICCJ

După aceste declarații, ICCJ a emis un comunicat în care nu își asumă responsabilitatea pentru problema generată. Această reacție a fost criticată de Dimitriu, care a subliniat lipsa oricărei asumări de responsabilitate în fața justiției române și a corupției existente.

Conclusia lui Dimitriu

În concluzie, deputatul a afirmat că România nu poate susține că luptă împotriva corupției mari dacă vârful justiției îi protejează pe infractori prin interpretări juridice care le oferă scuturi de protecție. Refuzul de a se conforma deciziilor CJUE denotă o adevărată criză a statului de drept în România.