Ceasul ticăie pentru 6,3 miliarde de euro din PNRR. România se află în sprintul final al PNRR cu doar 33 din 75 de jaloane îndeplinite.
Ceasul ticăie pentru 6,3 miliarde de euro din PNRR
România se află în etapa crucială a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având în vedere că Guvernul se pregătește să înainteze ultimele cereri de plată. Estimările arată că țara ar putea încasă aproximativ 6,36 miliarde de euro, însă documentele oficiale evidențiază întârzieri semnificative. Conform datelor referitoare la Cererea de plată numărul 5, din cele 75 de jaloane și ținte stabilite, doar 33 au fost îndeplinite, iar instituțiile statului au finalizat doar 13 documente tehnice din cele necesare.
Documentele necesare pentru cererea de plată
Guvernul intenționează să prezinte cererea de plată pe 7 august, imediat după ce Consiliul Uniunii Europene va aproba noua formă a Planului. Deși valoarea brută a cererii se ridică la 2,66 miliarde de euro, se estimează că România va putea încasa efectiv doar 2 miliarde de euro, din care 1,6 miliarde sub formă de granturi și 400 de milioane din împrumuturi. Până la această dată, ministerele și instituțiile implicate trebuie să finalizeze toate documentele justificative necesare, precum și actele normative și verificările de audit, termenul limită fiind stabilit pentru 1 august.
Problemele și provocările întâmpinate
Un exemplu clar al dificultăților întâmpinate este județul Constanța, care a pierdut aproximativ 150 de milioane de euro din PNRR, afectând 60 de proiecte, inclusiv construirea unui spital nou. În total, România a reușit să încaseze, anul acesta, 2,25 miliarde de euro de la Bruxelles prin Cererea de plată numărul 4, care a fost aprobată integral.
Restanțe și jaloane în condiții dificile
Noua structură a Cererii de plată numărul 5 cuprinde 75 de jaloane, însă în acest moment doar 33 sunt considerate îndeplinite. Celelalte 42 necesită încă dovezi și informații relevante din partea coordonatorilor. Printre cele mai semnificative întârzieri se numără adoptarea unui cadru legislativ în domeniul mediului și energiei, responsabilitate ce revine Ministerului Mediului și Ministerului Energiei, respectiv Ministerului Agriculturii, care trebuie să designze zonele pentru producția de energie regenerabilă.
Verificările Comisiei Europene
Depunerea cererii de plată nu garantează automat accesul la întreaga sumă solicitată. Comisia Europeană va verifica îndeplinirea condițiilor pentru fiecare jalon și țintă, având competența de a suspenda sau reduce financiarele acordate în cazul neregulilor constatate. Autoritățile române trebuie să respecte toate recomandările formulate de Autoritatea de Audit și de serviciile Comisiei Europene pentru a putea declara jaloanele realizate.
Perspectivele finanțării europene
După Cererea de plată numărul 5, România va trebui să depună și Cererea numărul 6, estimată la aproximativ 6,03 miliarde de euro. Este crucial ca țara să finalizeze reformele și investițiile propuse până la 31 august, cu termen limită pentru transmiterea cererii de plată pe 30 septembrie. Valoarea totală a PNRR a fost revizuită la 20,1 miliarde de euro, în urma renegocierii, ceea ce pune o presiune suplimentară pe administrarea acestor fonduri.
Contextul politic și provocările administrative
În prezent, România se află într-o criză politică, fiind condusă de un Guvern interimar, ceea ce complică și mai mult finalizarea reformelor necesare pentru accesarea fondurilor europene. Deși unele jaloane au fost realizate, presiunea pe instituțiile statului rămâne mare, având în vedere că mai multe legi necesare adoptării fondurilor sunt blocate în Parlament. Așadar, capacitatea de reacție a acestui Guvern interimar și a ministerelor va fi determinată în următoarele săptămâni, influențând substanțial șansele de succes în obținerea finanțărilor europene.
