Premieră în testarea PISA: Evaluarea competențelor elevilor români la engleză
Premieră absolută pentru elevii români: testarea competențelor de engleză în cadrul PISA
Un pas neașteptat, dar totuși necesar, a fost anunțat pentru sistemul educațional din România. În cadrul testării PISA, ce va avea loc între 28 aprilie și 29 iunie 2025, competențele elevilor români la limba engleză vor fi evaluate pentru prima dată. Această mișcare este considerată o premieră, însă ridică multiple semne de întrebare despre starea actuală a educației și pregătirea parțială a elevilor pentru astfel de examene.
Ministrul Educației, Daniel David, a venit cu detalii despre planificarea acestei evaluări. În plus față de probele consacrate, care cuprind lectura, matematica și științele, PISA 2025 introduce și un chestionar tras de păr pentru profesori și părinți, menit să adune „informații prețioase” despre starea jalnică a sistemului nostru de învățământ. Evident, această imagine a sistemului va fi mai mereu cosmetizată și nu va reflecta realitatea cruntă din sălile de clasă.
Engleza, o oglindă amară pentru elevi și profesori
Să fie oare testarea competențelor de engleză o metodă de a masca problemele grave din alte arii de educație? Introducerea acestei probe oferă o potențială direcție de reflecție. Într-o țară în care elevii se chinuie să iasă la liman cu disciplina de bază, trebuie să ne întrebăm cât de pregătiți sunt pentru un examen ce le testează abilitățile lingvistice la un nivel global.
Potrivit declarațiilor, profesorii de științe și cei de limbă engleză vor fi chestionați. Însă, cât de mult contează aceste chestionare când salariile profesorilor nu reflectă deloc eforturile lor? Ce relevanță au astfel de întrebări când sălile de clasă sunt pline de probleme tehnice și lipsuri materiale?
Informațiile culese: instrument real sau formalitate birocratică?
De-a lungul acestei evaluări, autoritățile promit să înțeleagă mai bine educația românească. Dar să fim sinceri: chestionarele pentru părinți și cadrele didactice se vor transforma, cel mai probabil, într-un alt set de hârtii uitate pe birouri. Cine va da socoteală pentru starea deplorabilă a sistemului, dacă aceste rezultate doar confirmă ceea ce știm deja?
Se mai remarcă și prioritatea tematicii științelor, evidențiată ca principalul domeniu de interes în cadrul PISA. Totuși, în umbra acestui interes teoretic, ne pierdem în detalii și evităm să ne aplecăm asupra deficitului de ore de calitate, de materiale didactice și de motivație din partea profesorilor, într-un sistem obosit de promisiuni politice deșarte.
Viitorul incert: competențe digitale dar fără infrastructură
Nimeni nu poate contesta importanța dobândirii competențelor digitale de către elevi într-o societate modernă. Dar cum putem ridica acest steag al digitalizării când realitatea din școli e complet diferită? Calculatoare vechi, lipsa internetului la sate și un curriculum depășit fac din „competentele digitale” un vis îndepărtat. Ce scop real mai are această evaluare dacă elevii nu sunt cu adevărat pregătiți?
În loc să fie o oportunitate pentru progres, evaluarea PISA devine încă un câmp de luptă al competențelor superficiale, în care România se prezintă fragil, dezarmată de neputința cronică a liderilor săi.
