Numai 50 de milioane de lei au fost destinați în 2025 pentru baraje și diguri. Buzoianu: „Cunosc primării care cheltuiesc mai mult pe pavele și flori decorative”
Panseluțe și pavele înaintea siguranței: Diana Buzoianu dezvăluie cât s-a dat pentru baraje
Ministerul Mediului a decis, în acest an, să aloce o sumă considerabilă de 250 de milioane de lei din bugetul național pentru lucrări majore la baraje, diguri și poldere. Această sumă este de cinci ori mai mare decât cea dedicată în 2025. Totuși, prima propunere de buget pentru 2026 se cifrează la doar 50 de milioane de lei, echivalent cu suma cheltuită în anul precedent. În acest context, Diana Buzoianu a evidențiat o tăiere ilegală semnificativă în Brașov, unde au fost distruși circa 5.000 de arbori, numind-o „una dintre cele mai mari tăieri descoperite în ultimii ani”. Aceste fapte subliniază o criză persistentă legată de gestionarea resurselor naturale și infrastructura de mediu.
Diana Buzoianu a subliniat că, deși s-au făcut progrese remarcabile în cadrul bugetului actual, problemele rămân adânc înrădăcinate. Ministrul Mediului a declarat că majorarea alocărilor a permis finanțarea unui număr record de lucrări vitale pentru infrastructura critică de apă, comparativ cu perioada precedentă. „Anul trecut, am alocat și cheltuit doar 50 de milioane de lei pentru baraje, diguri și poldere. Anul acesta, cu suma crescută la 250 de milioane de lei, am reușit astfel să inițiem un număr semnificativ de lucrări de infrastructură”, a afirmat Buzoianu, în timpul unei discuții cu Euronews.
În cadrul unei analize a cheltuielilor Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), Buzoianu a notat o schimbare de paradigmă, în special vizavi de utilizarea categoriei „bunuri și servicii”. Aceasta a fost deseori folosită pentru cheltuieli considerate nefolositoare, iar în urma noilor măsuri, acum peste 50% din bugetul ANAR este direcționat către lucrări de mentenanță a infrastructurii critice, ceea ce reprezintă un pas semnificativ în direcția corectă.
Cu toate acestea, necesarul de investiții în infrastructura de apă este considerabil. Buzoianu a menționat că, conform unui studiu al Băncii Mondiale, sunt necesari cel puțin 26 de miliarde de lei în următorii 15 ani pentru a rezolva lucrările esențiale de infrastructură. Aceasta se datorează investigațiilor inadecvate din ultimii 35 de ani, ce au condus la probleme acute pentru comunitățile care se confruntă cu seceta și lipsa apei potabile.
„Dacă am fi realizat aceste investiții constant timp de 35 de ani, am fi avut acum o infrastructură robustă. Acum, vedem cum se resimte acest deficit în comunitățile noastre”, a continuat ea, evidențiind impactul pe care lipsa de fonduri l-a avut asupra populației. De asemenea, Buzoianu a anunțat că se estimează că în următoarea perioadă ar putea fi obținute 2,5 miliarde de lei suplimentari printr-un „mecanism al apei” destinat marilor utilizatori industriali, nu gospodăriilor.
În continuare, Buzoianu a dezvăluit că inițial, prima propunere de buget pentru Ministerul Mediului prevedea, spre surprinderea generală, o sumă ridicol de mică, de 50 de milioane de lei pentru întreaga țară. Acest lucru ar fi permis ca unele primării să fie capabile să cheltuie mai mult pe lucrări secundare precum cele de amenajare estetică. „Există primării care alocă bugete mai mari pentru pavele și panseluțe decât suma alocată pentru lucrări esențiale, cum ar fi barajele, digurile și polderele”, a subliniat aceasta. Practic, alocarea resurselor se dovedește a fi într-o disproporție uriașă față de nevoile reale.
Buzoianu a concluzionat că ritmul actual al investițiilor trebuie menținut timp de 15 ani, pentru a rezolva problemele crizei infrastructurii de apă. „Dacă reușim să menținem acest ritm, lucrările esențiale vor putea fi completate. Alocările suplimentare ar permite nu doar remedierea problemelor critice, ci și extinderea proiectelor de infrastructură care nu sunt doar necesare, ci și benefice pentru viitorul țării”, a precizat ea.
