Ministerul Educației nu poate transforma admiterea la liceu într-un examen bazat pe relații și influențe.
Ministerul Educației nu poate transforma admiterea la liceu într-un examen al pilelor și relațiilor
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) subliniază problemele grave cu care se confruntă proiectul metodologiei-cadru și al calendarului admiterii la liceu pentru anul școlar 2027-2028. AUR avertizează că admiterea nu trebuie să devină un examen bazat pe influențe și relații personale. Această temă nu este una recent apărută; rădăcinile sale se regăsesc în Legea învățământului preuniversitar adoptată în 2023, care a creat o excepție ce permite liceelor cu cerere mare să organizeze propriile concursuri de admitere pentru o parte din locuri.
Odată cu implementarea acestei excepții, se preconizează că în 2027 vor apărea efecte concrete care pot afecta majoritatea elevilor. Ministerul Educației ar fi trebuit să își pună o întrebare fundamentală: de ce să afectăm un sistem care a funcționat până acum? Evaluarea Națională, cu toate problemele sale, asigură un cadru național de admitere, bazat pe reguli unitare care garantează transparența și echitatea.
Din 2027, elevii vor fi nevoiți să facă față unor probă suplimentare în procesul de admitere. Cu toate că Ministerul propune un nou calendar pentru Bacalaureat și Evaluarea Națională, problemele ridicate de proiectul actual aduc rosturi serioase de îngrijorare. De exemplu, liceele vor putea să organizeze concursuri proprii ce pot acoperi până la 50% din locuri, sporind astfel controlul lor asupra procesului de admitere, inclusiv în privința organizării, evaluării și soluționării contestațiilor.
Un aspect major care subliniază vulnerabilitatea acestui sistem este legat de conflictele de interese din cadrul comisiilor de admitere. Conform prevederilor existente, președintele comisiei este directorul instituției de învățământ, ceea ce generează preocupări cu privire la imparțialitate. În plus, lipsa unor criterii clare de incompatibilitate este îngrijorătoare, mai ales în cazurile când membrii comisiei pot fi rude ale candidaților.
Decentralizarea admiterii fără limite clar definite la nivel național (Art. 43) îi îngăduie fiecărei unități de învățământ să stabilească singură ponderea probelor de concurs. Aceasta înseamnă că evaluarea națională ar putea deveni irelevantă în fața concursurilor organizate de licee, ceea ce ne face să ne întrebăm dacă încă mai avem un sistem de admitere național sau acesta s-a fragmentat în sisteme particulare pentru fiecare liceu.
În plus, proiectul actual nu asigură garanții suficient de riguroase împotriva fraudelor și favoritismului. De exemplu, nu este stipulată obligația de a supraveghea concursurile video, iar metodologia nu impune ca supraveghetorii să provenită din unități de învățământ diferite. Această lacună poate duce la nereguli și suspiciuni de favoritism, având în vedere că profesorii care supraveghează pot fi cei care predau deja candidaților.
Așadar, AUR solicită Ministerului Educației o revizuire temeinică a proiectului înainte de adoptare, cu garanții ce trebuie să includă supravegherea video și audio, criterii stricte pentru conflictele de interese, anonimizarea lucrărilor și evaluatori diferiți în procesul contestațiilor. De asemenea, este esențial să existe limite clare naționale referitoare la ponderea examenului organizat local, precum și un control extern efectiv asupra procesului de admitere.
De asemenea, este important să se redeschidă o discuție asupra excepției din 2023. În eventualitatea în care statul nu poate garanta o transparență și obiectivitate demnă de încredere în rândul sistemelor de admitere separate, ar trebui să ne punem întrebarea dacă am putea continua cu aceste excepții. Admiterea elevilor la liceu trebuie să se întemeieze pe muncă și merit, nu pe relații familiale sau oportunități de influențare a procesului educațional.
Ministerul Educației are ocazia de a corecta aceste deficiențe. În caz contrar, va purta responsabilitatea pentru un sistem de admitere susceptibil de favoritism și tratament preferențial, un lucru pe care societatea civilă nu-l poate accepta.
