CSM îl acuză pe Pîslaru de „dezinformare” în legătură cu legea salarizării: „Nu am fost informați”
CSM îl acuză pe Pîslaru de „dezinformare” privind legea salarizării
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a lansat acuzații severe împotriva ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susținând că acesta a furnizat informații inexacte cu privire la modificările coeficienților de salarizare pentru funcțiile de conducere din magistratură, în contextul proiectului de lege destinat salarizării personalului plătit din fonduri publice. CSM afirmă că nu a fost informat despre aceste modificări, subliniind că această situație reprezintă o formă de dezinformare instituțională.
Critica CSM asupra procesului legislativ
CSM reiterează că Ministerul Muncii nu a publicat nicio variantă oficială a proiectului de lege care să includă modificările menționate de ministru. Organizația a atras atenția că informațiile oferite de Pîslaru sunt eronate și subliniază că un astfel de comportament nu face altceva decât să dezvăluie o nouă modalitate de dezinformare provenită de la vârful unei instituții statale. De asemenea, CSM a menționat că niciun alt minister sau instituție publică implicată nu a comunicat oficial despre aceste modificări.
Impasul negocierilor privind legea salarizării
Legea salarizării a fost, din nou, amânată, deoarece Nicușor Dan și liderii coaliției nu au reușit să ajungă la un consens. CSM a punctat că problema salarizării nu se limitează doar la persoanele care îndeplinesc funcții de conducere în sistemul judiciar, ci afectează întreaga magistratură. Aceasta a subliniat că justiția nu este compusă doar din lideri, ci include toți colegii din instanțe și parchete, iar o ajustare limitată la coeficienții celor mai înalte funcții nu va soluționa problema statutului puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului.
Deficiențele proiectului de lege
CSM a semnalat deficiențe majore în ceea ce privește modul în care este abordată salarizarea autorității judecătorești. Potrivit acestuia, forma actuală a proiectului ar plasa puterea judecătorească într-o poziție inferioară comparativ cu celelalte puteri ale statului, diminuând semnificativ rolul justiției în societate. De asemenea, Consiliul a adus în discuție informațiile conform cărora o variantă a acestui proiect ar fi fost transmisă Comisiei Europene și aceasta a respins propunerea, evidențiind din nou problemele de transparență și comunicare în cadrul procesului de legislație.
Solicitările CSM pentru o reformă corectă
În concluzie, CSM solicită ca veniturile aferente tuturor funcțiilor din cadrul puterii judecătorești să fie stabilite într-o manieră comparabilă cu cele ale celorlalte puteri ale statului, astfel încât să se respecte rolul constituțional al justiției și să se garanteze un echilibru instituțional sănătos. Această abordare este esențială pentru a asigura o judecată corectă și eficientă în România.
