De la priorități la măsuri concrete: soluțiile AUR pentru România

De la priorități la măsuri concrete: soluțiile AUR pentru România

De la priorități la măsuri concrete: soluțiile AUR pentru România

AUR propune măsuri concrete în energie, fiscalitate și reforma statului

Alianța pentru Unirea Românilor a prezentat, la Palatul Parlamentului, un pachet de propuneri ca răspuns la cele zece priorități anunțate de PSD. Conferința a fost organizată în jurul a două teme: „Răspunsul AUR la cele 10 priorități propuse de PSD” și „PNRR și fonduri europene”. Reprezentanții partidului au prezentat soluții în domenii precum energie, apărare, economie, fiscalitate, reforma statului, politici sociale, educație, agricultură, infrastructură și politică externă.

Deputatul Ramona-Ioana Bruynseels, coordonatorul comisiilor de specialitate ale AUR, a declarat că în spatele priorităților PSD se regăsesc în principal audituri, inventare, calendare și programe, în locul unor măsuri concrete. „Românii ne transmit zi de zi că au nevoie de măsuri concrete, de idei clare, trebuie să știe ce urmează să facem”, a afirmat aceasta.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a explicat că formațiunea susține o reformă a instituțiilor și o reformă administrativă care să conducă la un stat mai suplu. „Ideea este de subțiere a statului, tocmai pentru a nu pune povara unui stat mult prea costisitor nici pe umerii economiei, nici pe umerii populației”, a spus el.

Liderul deputaților AUR, Mihai Enache, a prezentat măsuri pentru reforma statului: reducerea numărului de parlamentari la maximum 300, în conformitate cu referendumul din 2009, un guvern cu zece ministere și maximum 50 de secretari de stat, precum și o diminuare cu 50% a agențiilor, autorităților și instituțiilor guvernamentale.

În domeniul energiei, senatorul Cristian Șipoș a menționat soluții precum construirea de hidrocentrale cu acumulare prin pompare la Tarnița-Lăpuștești, Bicaz și Dubova, o amenajare hidrotehnică la Islaz, pe Oltul inferior, și închiderea inelului de transport de energie de 400 de kilovolți cu segmentul Gădălin-Suceava. Deputatul Ionelia Priescu a arătat că AUR a reușit, printr-un amendament, să oprească procesul de decarbonizare până la punerea în funcțiune a unor capacități energetice reale și a investițiilor în Complexul Energetic Oltenia.

În apărare, deputatul Dan Tanasă a propus un audit interinstituțional al contractelor secretizate din ultimii 10 ani, un pachet obligatoriu de minimum 50% producție, integrare și mentenanță în România pentru fiecare contract extern major, precum și renegocierea contractelor existente.

În domeniul fiscal, deputatul Eduard Koler a prezentat propuneri precum scăderea TVA de la 21% la 19%, mărirea pragului pentru microîntreprinderi la 500.000 de euro, un impozit de 1,25% și scăderea impozitului pe dividende de la 16% la 8%.

În politici sociale, senatorul Niculina Stelea a solicitat aplicarea integrală a Legii pensiilor în bugetul de stat pe 2027, cu reparații retroactive pentru sumele indexate nedate, eliminarea CASS pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei, precum și anularea plății CASS pentru mame, veterani de război și foști deținuți politici.

În educație, senatorul Laurențiu Plăeșu a susținut o finanțare pe elev ponderată după nevoi, extinderea programului „Școală după școală” și a mesei calde, precum și sporuri salariale, locuințe de serviciu și dezvoltare profesională pentru profesori.

În politică externă, deputatul Cosmin Corendea a avansat revenirea la o diplomație de 360 de grade și dezvoltarea relațiilor României pe axa Washington-Bruxelles-Beijing, readucerea pe agendă a subiectului Visa Waiver și apărarea interesului național la Bruxelles.

Senatorul Cristian Vântu a atras atenția asupra diferenței dintre obiectivele PNRR și rezultatele obținute în sănătate, menționând că din 25 de spitale regionale promise au fost reduse la opt și construite șapte, iar medicii de familie din regiunea 4 nu au primit ecografele contractate. Deputatul Florin Popovici a arătat că PNRR a pornit de la 29,2 miliarde de euro, a fost redus prin renegociere la 20,1 miliarde, iar implementarea s-a oprit la 31 august, cu o pierdere de 770 de milioane de euro din cauza neadoptării Legii salarizării.