România pregătește un mecanism de securitate la Marea Neagră; NATO, pilonul apărării

România pregătește un nou mecanism de securitate la Marea Neagră

România lucrează împreună cu Bulgaria și Turcia la extinderea cooperării pentru securitatea maritimă și protejarea infrastructurii critice de la Marea Neagră, a anunțat ministrul de Externe, Oana Țoiu, într-o conferință de presă susținută în marja Adunării Generale a ONU.

Oana Țoiu a amintit că cele trei state desfășoară deja activități comune de deminare în Marea Neagră, în cadrul unei cooperări NATO. Potrivit ministrului, cooperarea dintre cele trei state riverane NATO a intrat într-o etapă nouă după summitul Alianței de la Ankara, unde a fost semnată o formă extinsă a colaborării, care permite inclusiv protejarea infrastructurii critice.

„Din perspectiva României, esențială este complementaritatea cu NATO. NATO rămâne pilonul principal de apărare la care ne raportăm. Este nevoie și din efort comun în Uniunea Europeană, pentru că, așa cum știți, nu toate statele membre ale Uniunii Europene sunt și state membre în NATO”, a declarat Oana Țoiu.

Ministrul a subliniat că securitatea maritimă nu mai înseamnă doar protejarea rutelor de navigație, ci și protejarea infrastructurii esențiale. În acest context, a menționat că Ucraina are propriul efort de deminare la Marea Neagră, cu rezultate semnificative, și că la activități au participat de-a lungul timpului și Canada sau Marea Britanie, cu marinari, în special în zona de formare.

Hub european de securitate maritimă la Constanța și Varna

La nivelul Uniunii Europene, România și Bulgaria au finalizat negocierile pentru amplasarea unui hub de securitate maritimă la Constanța și Varna. „Am finalizat negocierile cu Bulgaria și am informat instituțiile, Comisia Europeană, privind plasarea acestui hub de securitate maritimă la Constanța și la Varna”, a declarat Oana Țoiu.

Potrivit ministrului, discuțiile au vizat inclusiv distribuirea atribuțiilor, mecanismul de guvernanță și platforma prin care hubul va colabora cu instituțiile europene și NATO. România consideră important și schimbul de informații cu Turcia, care nu este membră a UE, dar are un rol esențial în securitatea Mării Negre.

Oana Țoiu a mai spus că România susține includerea proiectului în viitoarele linii de finanțare ale bugetului multianual al Uniunii Europene și că Bucureștiul vrea să devină „pilon de reziliență” în regiune.

Cooperare cu Ucraina și Republica Moldova

Ministrul de Externe a subliniat necesitatea unei colaborări puternice și cu celelalte țări de la Marea Neagră, referindu-se la Ucraina și la Republica Moldova. „Chiar dacă nu este direct afectată de asta, indirect evident că și situația de securitate și comercială a Republicii Moldova ține de securitatea la Marea Neagră”, a spus Oana Țoiu.

Ea a adăugat că este nevoie de o cooperare strânsă și cu celelalte state din regiune, chiar dacă NATO rămâne pilonul principal de apărare.

România susține un răspuns comun la amenințările hibride

Separat de securitatea maritimă, Oana Țoiu a vorbit despre amenințările de tip hibrid, inclusiv atacurile cibernetice și alte acțiuni îndreptate împotriva statelor membre NATO și UE. Potrivit ministrului, România a susținut, prin diplomații săi de la NATO, consolidarea pilonului de coordonare pentru răspunsul la amenințările hibride.

Oana Țoiu a menționat că secretarul general al NATO, Mark Rutte, a vorbit în discursul susținut la New York despre amenințările hibride ca unul dintre pilonii importanți ai pregătirii Alianței pentru apărare.

La nivelul Uniunii Europene, România urmărește și un răspuns prin instrumentele diplomatice și sancțiuni. Ministrul a anunțat că România a propus, pentru prima dată, includerea pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene a unor persoane identificate ca autori ai atacurilor cibernetice asupra infrastructurii critice din România.

Oana Țoiu a vorbit și despre discuțiile privind un posibil mecanism european de răspuns la astfel de amenințări, amintind că eurocomisarul Andrius Kubilius a adus de mai mult timp în dezbaterea publică ideea unui potențial echivalent european al Consiliului de Securitate.

Două direcții distincte de securitate

Declarațiile ministrului conturează două direcții distincte pentru România. Pe de o parte, Bucureștiul urmărește consolidarea securității fizice a Mării Negre, prin deminare, protejarea infrastructurii critice și cooperarea cu Bulgaria, Turcia, Ucraina, NATO și UE, hubul maritim Constanța-Varna fiind una dintre componentele acestui efort.

Pe de altă parte, România susține un răspuns coordonat la amenințările hibride, de la atacuri cibernetice până la alte forme de presiune asupra infrastructurii și instituțiilor statelor europene.