Nicușor Dan poate dizolva Parlamentul. Condițiile pentru anticipate, îndeplinite
Criza politică din România: condițiile constituționale pentru alegeri anticipate sunt îndeplinite
Respingerea Guvernului propus de Siegfried Mureșan în Parlament a deschis oficial calea constituțională către alegeri anticipate. În acest moment, cele două condiții esențiale prevăzute de Constituție sunt îndeplinite: au trecut mai mult de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură ajunsă la vot, iar Parlamentul a respins cel puțin două solicitări de învestitură.
Potrivit articolului 89 din Constituția României, „după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”.
Cu toate acestea, textul constituțional nu îl obligă pe președinte să dizolve Legislativul, ci îi oferă acestuia o marjă de decizie. Înainte de o eventuală dizolvare, șeful statului trebuie să îi consulte pe președinții Camerei Deputaților și Senatului, precum și pe liderii grupurilor parlamentare.
Două guverne respinse și termenul de 60 de zile depășit
Prima încercare care a ajuns efectiv la votul Parlamentului a fost Cabinetul propus de Adrian Veștea. Acesta a fost respins la 22 iunie, cu 189 de voturi „pentru”, insuficiente pentru învestire.
Anterior, pe 4 iunie, Nicușor Dan îl desemnase premier pe Eugen Tomac. Acesta și-a depus însă mandatul zece zile mai târziu, înainte de a cere votul Parlamentului, astfel că acea desemnare nu reprezintă una dintre cele două solicitări de învestitură respinse prin vot.
Odată cu respingerea Cabinetului Mureșan, Parlamentul a respins două guverne: cel condus de Adrian Veștea și cel propus de Siegfried Mureșan. În același timp, au trecut cu mult peste cele 60 de zile prevăzute de Constituție de la prima solicitare de învestitură care a ajuns în Parlament.
Președintele poate, dar nu este obligat să dizolve Parlamentul
Articolul 89 din Constituție nu prevede în mod expres că președintele „dizolvă” sau că „este obligat să dizolve” Parlamentul după îndeplinirea celor două condiții, ci că „poate să dizolve Parlamentul”.
Înaintea votului asupra Cabinetului Mureșan, PNL a susținut o interpretare diferită. Vicepreședintele liberal Alexandru Muraru a afirmat că partidul ia în calcul sesizarea Curții Constituționale dacă Nicușor Dan nu declanșează anticipatele, argumentând că, în interpretarea constituționaliștilor partidului, după îndeplinirea condițiilor, dizolvarea Parlamentului ar trebui să urmeze.
Poziția președintelui față de alegerile anticipate
Nicușor Dan a declarat deja că alegerile anticipate nu reprezintă o soluție. „Alegerile anticipate nu sunt o soluție. Dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilității și a neîncrederii și a cetățenilor români și a piețelor financiare”, a afirmat președintele într-o conferință de presă.
Declarațiile sale din ultimele zile indică faptul că șeful statului preferă o nouă încercare de construire a unei majorități parlamentare. Întrebat anterior cu privire la acest aspect, Nicușor Dan a invocat perioada suplimentară de instabilitate pe care ar produce-o alegerile. „Dizolvarea Parlamentului nu este ceva ce eu să îmi doresc, pentru că asta înseamnă câteva luni în plus de incertitudine”, a declarat președintele în 23 septembrie.
Atunci, Dan a cerut partidelor să ajungă la o soluție negociată. Cu câteva zile înainte, el spusese de asemenea că alegerile anticipate nu înseamnă că România ar avea rapid un nou Guvern și insistase asupra nevoii de stabilitate politică.
Scenariul probabil: noi consultări și un alt premier desemnat
În aceste condiții, scenariul indicat de declarațiile publice ale președintelui este convocarea unei noi runde de consultări cu partidele și desemnarea unui alt candidat pentru funcția de premier, la fel ca până acum.
Surse politice precizau înaintea votului că Nicușor Dan nu intenționează să dizolve Parlamentul în cazul unui eșec al Cabinetului Mureșan și că va continua cu o desemnare.
