Oana Țoiu: Prioritatea României la Marea Neagră este un efort diplomatic pentru armistițiu
România cere întărirea apărării la Marea Neagră și un armistițiu care să permită reluarea comerțului
România susține întărirea flancului estic al NATO și a capacităților de descurajare și apărare la Marea Neagră, prin finanțări europene dedicate protejării frontierelor și securității maritime. Poziția a fost prezentată de ministra interimară de Externe, Oana Țoiu, care a subliniat că obiectivul principal al diplomației românești rămâne obținerea unui armistițiu în regiune, astfel încât comerțul să se poată desfășura din nou în siguranță.
Întrebată ce măsuri concrete ia România în contextul dronelor care s-au apropiat de teritoriul național și al navelor comerciale atacate în Marea Neagră, ministra a explicat că țara continuă cooperarea cu Bulgaria și Turcia pentru protejarea navigației. Potrivit acesteia, reuniunea NATO din 20 octombrie, dedicată securității la Marea Neagră, a fost convocată de secretarul general al Alianței, Mark Rutte, la solicitarea României, după întâlnirea acestuia cu președintele Nicușor Dan și cu premierul Bulgariei.
„Este o consecință directă a cerinței noastre”, a declarat Oana Țoiu.
Ministra a precizat că România a crescut în acest an nivelul de colaborare cu Bulgaria și Turcia, celelalte două state aliate de la Marea Neagră. Cooperarea dintre cele trei țări exista deja în domeniul operațiunilor de deminare, cu rolul de a menține navigația în siguranță, iar în prezent vizează și protejarea infrastructurii critice.
„Infrastructura critică de la Marea Neagră pentru România este esențială atât din perspectiva potențialului cablurilor de conectare, cablurilor submarine, cât și din perspectiva producerii de energie în perimetrul Neptun Deep, care este planificat ca anul viitor să crească chiar și cu 80% resursele pe care România le are din producție proprie de gaze naturale”, a afirmat ministra interimară.
Oana Țoiu a mai spus că Ministerul Apărării a prioritizat în acest an achizițiile pentru apărarea navală, sistemele radar și monitorizarea riscurilor din regiune, iar capacitatea de monitorizare la nivelul radarelor a fost crescută, mai ales după incidentele anterioare cu drone marine care s-au apropiat foarte mult de portul Constanța sau au intrat în perimetrul acestuia.
În ceea ce privește măsurile pe care România le va susține în cadrul NATO și în negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, Țoiu a spus că ținta este întărirea flancului estic și a capacității de descurajare și apărare la Marea Neagră. Ea a adăugat că România va susține acordarea unei priorități protecției granițelor și securității maritime în aceste negocieri.
Ministra a menționat și o discuție cu omologul său lituanian despre intensificarea schimbului de experiență în domeniul securității maritime, astfel încât România să adopte practicile folosite în Marea Baltică, unde statele se confruntă cu provocări similare celor din regiunea Mării Negre.
Un alt obiectiv al diplomației românești este obținerea unui armistițiu la Marea Neagră, care să permită reluarea în siguranță a comerțului. „Prioritatea pe care am setat-o la adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite, unde România, împreună cu Franța, cu Comisia Europeană și cu Ucraina, am moderat, împreună cu 30 de țări, un eveniment dedicat creșterii efortului diplomatic pentru a obține un armistițiu la Marea Neagră, practic încetarea focului, care să permită din nou comerț în siguranță, atât pentru sursele de energie foarte importante și pentru România, cât și pentru comerțul cu grâne și, din perspectiva rolului nostru ca țară de tranzit, în special prin portul Constanța, dar și pentru că România este principalul exportator din Uniunea Europeană”, a afirmat Oana Țoiu.
