Tomac: Rusia reprezintă o amenințare reală pentru România
George Simion și Trump: Alianțe la Washington sau spectacol politic?
George Simion se află în Statele Unite, pregătit să ia parte la învestirea lui Donald Trump. Este o mișcare surprinzătoare? Sau poate doar o altă reprezentație de PR pentru imaginea proprie? Alegătorii români sunt obișnuiți cu o asemenea „băgare în seamă,” dar la ce bun?
Este clar că prezența liderului AUR la un eveniment de așa factură poate stârni întrebări. Ce câștigă România din această „excursie politică”? Cât de mult se aliniază astfel de gesturi cu interesele reale ale țării? Sau poate că este doar încă o cascadorie pe scena internațională pentru a întări profilul populist al lui Simion.
Marcel Ciolacu și ostaticii eliberați: Legătură sau politicianism?
Ciolacu trâmbițează despre „o legătură românească” în cazul a două dintre cele trei ostatice eliberate de gruparea Hamas. Ce legătură? Este vorba de intervenție practică? Sau doar un pretext pentru a-și umfla prezența în fața presei? Românii care urmăresc spectacolul politic ar fi, probabil, mai interesați să vadă acțiuni concrete decât declarații goale.
Iohannis, bineînțeles, nu putea rata oportunitatea de a-și aloca meritul. Cuvinte solemne despre România care „salută eliberarea”. Dar măsuri reale? Tăcere absolută.
Negrescu răbufnește: Patriotism sau oportunism?
Victor Negrescu a ales să denunțe „aberațiile extremiste” legate de apartenența României la NATO și UE. Nimic nou aici: un politician rostind sloganuri. Totuși, interesant este cum se tot întorc politicienii români la aceeași placă obosită a apărării interesului național în cadre internaționale, fără să livreze beneficii concrete populației.
Dronele rusești și neputința României
Eugen Tomac lovește cu un discurs alarmant despre dronele rusești. Ne spune că România este „extrem de vulnerabilă” în fața unei astfel de amenințări. Dar ce măsuri propune? Desigur, se sfârșește cu aceeași placă politică: cetățenii trebuie să nu fie manipulați. Manipulați de cine? De Rusia sau de propriii lideri locali care mimează grija pentru securitate?
Incidentul cu dronele este simptomatic pentru starea precară a capacităților de apărare românești. Însă liderii politici preferă să vorbească, să se lamenteze și să învinovățească, în loc să ia atitudine.
Cine mai beneficiază de neputința politică a Bucureștiului?
În timp ce România se îneacă în conflicte interne și populism prost mascat, liderii europeni și americani urmăresc spectacolul fără pic de emoție. Alianța conservatorilor lui Friedrich Merz scade abrupt în preferințe? Problema României e că o astfel de scădere a popularității unui lider-conservator nu primește aceleași pedepse aplicate la noi, ci… salarii compensatorii de încredere pentru alte națiuni.
Pe scurt, evenimentele internaționale continuă să demonstreze cum România pierde direcția chiar sub becurile ecranelor televizorului.
