Presa rusă despre noul premier al României: cum văd rușii schimbarea de la București
Presa rusă despre noul premier al României: profil prooccidental și îndoieli privind succesul Guvernului
Agenția oficială de știri a statului rus, TASS, a publicat un material amplu despre noul premier al României, Luca Niculescu, și despre criza guvernamentală care a durat cinci luni. Jurnaliștii ruși îl descriu pe noul șef al Executivului drept un tehnocrat prooccidental, dar avertizează că Guvernul său ar putea avea dificultăți din cauza neînțelegerilor dintre partide și a compromisului dificil care a permis formarea acestuia.
„Observatorii politici locali se îndoiesc că guvernul Niculescu va avea succes, întrucât în România persistă disensiunile între partide, iar fragilul compromis prin care s-a obținut susținerea acestui cabinet a fost încheiat cu mari eforturi”, scrie TASS.
Votul din Parlament și încheierea crizei politice
Potrivit agenției ruse, la 20 octombrie 2026, Parlamentul României l-a aprobat pe Luca Niculescu, în vârstă de 55 de ani, în funcția de prim-ministru. 280 de deputați și senatori au votat în favoarea programului și a componenței guvernului său, în condițiile în care erau necesare 233 de voturi. Acest vot ar trebui să pună capăt crizei politice care se desfășoară în țară încă din aprilie 2026.
Niculescu, fără apartenență politică, a devenit al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan. Încercările anterioare de a forma un cabinet au eșuat din cauza refuzului principalelor forțe politice de a colabora între ele.
Contextul crizei politice
Potrivit TASS, din aprilie 2026 România a traversat o fază acută a crizei politice. Cauza acesteia a fost destrămarea coaliției de guvernare formată după alegerile de la sfârșitul anului 2024, din care făceau parte PNL, PSD, USR, UDMR și deputați independenți.
Pe 20 aprilie, PSD a anunțat că nu îl mai susține pe premierul Ilie Bolojan, din partea PNL, numit în funcție în iunie 2025, și că se retrage din coaliție. Social-democrații au fost nemulțumiți de măsurile de austeritate adoptate de Guvern și de lipsa unui dialog real între parteneri. Liderul AUR, George Simion, s-a pronunțat imediat în favoarea organizării de alegeri anticipate, însă președintele Nicușor Dan s-a opus.
Pe 23 aprilie, șase miniștri și vicepremierul din partea PSD și-au prezentat demisia. Bolojan a refuzat să părăsească funcția, cabinetul a dobândit statutul de guvern interimar, iar atribuțiile sale au devenit limitate. Pe 5 mai 2026, cabinetului Bolojan i-a fost refuzată încrederea, 281 de deputați și senatori votând pentru demisie.
Candidaturile respinse și profilul noului premier
Începând cu 18 mai, președintele Nicușor Dan a continuat să caute un candidat la funcția de premier care să poată obține sprijinul tuturor partidelor. Parlamentarii au respins candidaturile europarlamentarului Eugen Tomac, ale fostului prim-vicepreședinte al PNL Adrian Veștea și ale europarlamentarului Sigfrid Mureșan. Pe 5 octombrie, Dan l-a propus pentru funcția de prim-ministru pe Luca Niculescu, care în septembrie fusese respins de PSD și UDMR.
TASS îl descrie pe Niculescu drept un tehnocrat clar și sistematic, cu o orientare prooccidentală puternică. Legătura străbunicului său cu PNL nu înseamnă, potrivit lui Niculescu, că el are în prezent o afiliere politică.
Sprijinul politic și programul de guvernare
Liderii PSD și UDMR, Sorin Grindeanu și Kelemen Hunor, și-au exprimat sprijinul pentru Niculescu, întrucât prioritățile acestuia corespund cerințelor lor: elaborarea, până la 1 decembrie 2026, a bugetului de stat cu respectarea indicatorilor de deficit, menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, indexarea pensiilor și demararea reformei teritoriale și administrative. PSD a primit 11 din cele 17 posturi ministeriale. PNL a menționat că va vota în favoarea cabinetului Niculescu, dar nu va intra în guvern alături de PSD. Președintele AUR, George Simion, l-a numit pe Niculescu „marionetă”.
Pe 15 octombrie, Niculescu a prezentat programul de guvernare și a înaintat Parlamentului lista miniștrilor. Documentul include relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027, reluarea discuțiilor privind noua lege a sistemului unitar de salarizare, modernizarea și extinderea infrastructurii militare în conformitate cu standardele NATO, adoptarea strategiei de securitate internă pentru perioada 2027-2031, combaterea traficului ilegal de droguri și a criminalității informatice, precum și reforme în domeniul sănătății.
Presiuni economice și riscuri financiare
Agenția rusă notează că, la începutul anului 2027, agențiile de rating vor evalua din nou România, iar țara riscă să piardă statutul de economie cu potențial ridicat de investiții. Din cauza reformelor care nu au fost realizate în anii trecuți, România a pierdut deja peste 500 de milioane de euro din fondurile europene. Deficitul bugetar din 2025 a fost de 7,9% din PIB, iar ținta pentru 2026 este de 7,6%, în condițiile în care limita permisă de UE este de 3%.
