AEP, replică pentru PNL: Nu cereți restructurarea și să blocați reforma

AEP respinge acuzațiile PNL și cere susținere pentru reforma electorală

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a respins acuzațiile de politizare a instituției și i-a cerut Partidului Național Liberal să susțină reforma electorală în loc să o blocheze procedural. Poziția a fost exprimată într-un comunicat de presă publicat vineri, 6 noiembrie.

În document, AEP subliniază că activitatea instituției trebuie să rămână în afara disputelor dintre partide și reafirmă caracterul său autonom și apolitic. „Respingem categoric încercarea de a transforma AEP într-o țintă a disputelor politice dintre partide”, se arată în comunicat.

Instituția susține că necesitatea restructurării sale a fost deja analizată și fundamentată într-un raport transmis Parlamentului. „Reforma instituției nu poate fi susținută doar declarativ și, în același timp, blocată procedural. Facem apel la reprezentanții PNL din comisiile juridice ale Parlamentului să își asume această responsabilitate și să contribuie activ la dezbaterea și adoptarea proiectului”, transmite AEP.

Cinci inițiative legislative pentru modernizarea cadrului electoral

Potrivit instituției, în ultimele nouă luni au fost elaborate cinci inițiative legislative care urmăresc modernizarea cadrului electoral din România. Acestea vizează aplicarea regulamentului european privind transparența publicității politice, transpunerea directivelor europene referitoare la participarea cetățenilor UE la alegerile europarlamentare și locale, reglementarea alegerilor anticipate, reorganizarea AEP și modificarea legislației privind partidele politice.

Propunerile au fost discutate cu reprezentanți ai partidelor parlamentare și neparlamentare, ai societății civile și ai mediului universitar. În paralel, proiectul privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale se află într-un stadiu avansat de elaborare, iar AEP pregătește documentația necesară unui viitor Cod electoral.

Autoritatea atrage atenția că Regulamentul de organizare și funcționare a instituției, depus la Parlament în martie 2026, nu a fost aprobat nici până în prezent. Instituția consideră nefondate acuzațiile potrivit cărora inițiativele legislative ar urmări favorizarea unei formațiuni politice. „Acuzația că aceste demersuri ar servi interesele unui partid este nefondată și reprezintă o încercare de politizare a unei reforme necesare. Reforma nu este despre vreun partid politic, este despre funcționarea corectă a democrației”, se mai arată în comunicat.

Țuțuianu respinge acuzațiile privind blocarea unei alianțe PNL-USR

Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a respins vineri, la Digi24, acuzațiile potrivit cărora proiectul de modificare a legislației partidelor politice ar urmări blocarea unei eventuale alianțe electorale între PNL și USR în 2028. Șeful AEP a susținut că propunerile au fost discutate cu formațiunile politice încă din august și că obiectivul instituției este simplificarea procedurilor.

Întrebat despre acuzațiile formulate de PNL, Țuțuianu a răspuns: „Este o prostie pe care o vehiculează în spațiul public oameni politici care nu vor să vadă realitatea. Cu privire la înregistrarea partidurilor politice, s-a pronunțat și Ministerul Justiției în anul 2024 și CSM-ul.”

Președintele AEP a precizat că au existat consultări cu partidele parlamentare și neparlamentare, dar a recunoscut că acestea nu s-au desfășurat la nivelul conducerilor formațiunilor. El a menționat că Mihai Voicu a participat din partea PNL la o întâlnire organizată în august.

Referitor la propunerea ca înregistrarea partidelor să fie realizată de AEP, în locul procedurii actuale din instanță, Țuțuianu a invocat existența unor modele similare în alte state și a insistat că instituția urmărește simplificarea formalităților. Întrebat dacă proiectul va fi preluat de Guvern, șeful AEP a declarat: „Nu știu dacă o preia cineva. Îl voi trimite de asemenea la Guvern și este pregătit un proiect de lege privind organizarea autorității electorale permanente.”

Pragul de membri fondatori, comparat cu alte state europene

Țuțuianu a explicat și propunerea de creștere de la trei la o sută a numărului minim de membri fondatori necesari înființării unui partid politic, susținând că instituția a analizat legislația altor state. „Numărul minim de membri, de exemplu, în Cipru pentru înființarea unui partid este de 100. Am luat cea mai mică cifră dintre statele din Uniunea Europeană, unde se cere un număr”, a spus președintele AEP.

Acesta a oferit și alte exemple: „În Germania, sistemul este altfel. Îți cere 10.000 de susținători ca să poți să candidezi. Dacă discutăm, de exemplu, de Croația, este nevoie de 300 de membri.” În privința denumirilor partidelor, Țuțuianu a argumentat că acestea trebuie să fie suficient de diferite pentru a nu induce alegătorii în eroare. „Trebuie să existe elementul de distinctivitate, unde o denumire nu trebuie să fie de natură să creeze confuzie.”