20 de ani de la aderarea la UE: pentru fiecare euro plătit, am adus acasă peste trei
Bilanțul a 20 de ani de apartenență la UE: România a atras 117 miliarde de euro și a plătit 38 de miliarde
Europarlamentarul Siegfried Mureșan a declarat marți, la Bruxelles, că România a atras 117 miliarde de euro de la Uniunea Europeană de la aderarea din 2007, în timp ce contribuția țării la bugetul UE a fost de 38 de miliarde de euro în aceeași perioadă. Potrivit acestuia, diferența de 79 de miliarde de euro în favoarea României arată că fondurile europene au constituit sursa principală a dezvoltării țării.
„Pentru fiecare euro plătit Uniunii Europene am absorbit peste trei euro, am adus acasă, am atras peste trei euro. Ca atare, e evident că fondurile europene au constituit sursa principală a dezvoltării României”, a afirmat Mureșan.
Declarațiile au fost făcute în contextul apropierii aniversării a 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2027, moment pe care europarlamentarul îl consideră potrivit pentru „o discuție onestă despre tot ceea ce s-a schimbat în bine ca urmare a apartenenței la UE”.
Salarii de patru ori mai mari și PIB pe cap de locuitor dublat față de media europeană
Potrivit europarlamentarului, salariile medii din România sunt în prezent de patru ori mai mari decât în urmă cu 20 de ani, în termeni reali, iar veniturile medii le permit oamenilor să cumpere mai mult decât în perioada de dinaintea aderării.
„Viața noastră astăzi este cu totul diferită față de cum a fost în anul 2007, tocmai datorită apartenenței noastre la Uniunea Europeană. Salariile medii sunt de patru ori mai mari în România acum decât au fost în urmă cu 20 de ani, în termeni reali, veniturile medii ale oamenilor. Deci da, știu că oamenii își doresc mai mult în mod legitim acum, dar realitatea este că oamenii astăzi își permit de patru ori mai mult decât la momentul aderării la Uniunea Europeană și acesta este un progres”, a declarat Mureșan.
El a făcut referire și la evoluția produsului intern brut pe cap de locuitor raportat la media Uniunii Europene. Dacă în 2007 România se afla la 40% din media europeană, în prezent a ajuns la 80%, calculat la paritatea puterii de cumpărare. „PIB-ul nostru pe cap de locuitor a fost 40% din media europeană când am aderat. Este 80% din media europeană acum, la paritatea puterii de cumpărare”, a precizat acesta.
De la beneficiar la voce în procesul de integrare europeană
Europarlamentarul consideră că, după aproape două decenii în care România s-a concentrat în principal pe obținerea beneficiilor oferite de apartenența la UE, țara trebuie să treacă la o nouă etapă și să devină „o voce în procesul de continuare a integrării europene”.
„Sigur că noi, în relația cu Uniunea Europeană, trebuie să ne concentrăm pe maximizarea beneficiilor apartenenței noastre la Uniunea Europeană pentru România, dar trebuie să trecem în sfârșit în etapa următoare și să fim o voce în procesul de continuare a integrării europene. Uniunea Europeană evoluează, Uniunea Europeană se schimbă, Uniunea Europeană va face mai multe lucruri în domeniul securității și al apărării și noi, evident, trebuie să ne securizăm interesele noastre naționale acolo, lucru pe care am fost concentrați în primii 20 de ani, dar trebuie să fim o voce și privind viitorul Uniunii Europene. Cum vrem să arate Uniunea Europeană?”, a spus Mureșan.
Întrebat despre cooperarea în domeniul securității la Marea Neagră, inclusiv prin hub-ul de securitate dezvoltat împreună cu Bulgaria, europarlamentarul a spus că „UE va face mai multe lucruri în domeniul apărării, iar noi trebuie să ne securizăm interesele noastre naționale acolo”.
El a enumerat câteva domenii în care consideră că Uniunea Europeană ar trebui să aibă competențe suplimentare, printre care securitatea cibernetică, securitatea energetică și securitatea alimentară. Totodată, Mureșan a subliniat că este necesară o poziție fermă față de extremism și populism.
„Va trebui să ducem și noi această luptă cu extremiștii, cu populiștii și să spunem oamenilor foarte clar că extremiștii antieuropeni doresc slăbirea Uniunii Europene, tocmai fiind că obiectivul lor este să slăbească modul de viață european bazat pe legi, bazat pe reguli”, a declarat europarlamentarul.


