Spitalul Clinic CF2, transferat la UMF „Carol Davila” București

O SCHIMBARE RADICALĂ: SPITALUL CLINIC CF2, LA MÂNA UNIVERSITĂȚII „CAROL DAVILA”

Aproape un secol de istorie spitalicească aruncat în incompetență cronică. Spitalul Clinic CF2, un nume cândva sinonim cu excelența medicală, ajunge să fie abandonat de Ministerul Transporturilor și „salvat” de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, într-o mișcare care mai scuipă o dată pe obrazul pacienților români. Motivul? Evident, inadecvarea monumentală a ministerului de a gestiona o unitate medicală. Da, o instituție de stat care s-a complăcut ani buni într-o subfinanțare programatică distrugătoare.

DUPĂ ANI DE INDIFERENȚĂ, O SOLUȚIE CARE TREBUIA SĂ EXISTE DEMULT

Însuși ministrul Sorin Grindeanu, cu o conștiință probabil neatinsă de remușcări, anunță triumfător transferul către Universitatea „Carol Davila”. O decizie care, deși logică, întârzie cu decenii bune. Este această decizie una salvatoare sau doar o altă mutare de fațadă menită să acopere ani de eșecuri administrative? Universitatea este, fără îndoială, mai calificată să gestioneze un spital. Dar de ce s-a ajuns aici? De ce sfârșim să căutăm salvatori după ce am permis ruinarea?

UN PAS ÎNAINTE SAU O COMPLETĂ RECUZARE A RESPONSABILITĂȚILOR?

Ceea ce este prezentat ca o inițiativă plină de speranță nu poate ascunde realitatea crâncenă: Ministerul Transporturilor abandonează corabia în derivă pentru că, pur și simplu, nu știe să rămână la cârmă. Rectorul Universității „Carol Davila”, profesorul Viorel Jinga, semnează protocolul cu o aparentă mândrie, poate crezând naiv că această acțiune își va dovedi rețeta succesului pentru alte spitale din țară. Dar câți alți ani vor fi necesari pentru a realiza că ministerele, prin însăși structura lor birocratică, reprezintă cancerul sistemului de sănătate?

UN MODEL PENTRU VIITOR SAU O ALTĂ JALOANĂ A INSUFICIENȚEI?

Transferul vine cu promisiuni mari: eficiență, performanță, resurse mai bine utilizate. În teorie, această uniune între universitate și spital ar putea crea un standard. Dar ce ne garantează că gestiunea de care ne plângem acum nu va continua sub o altă formă? Vorbim despre o schimbare reală sau despre o redistribuire a problemelor, ascunsă sub cuvinte mari precum „reformă” și „modernizare”? Experiența spune că astfel de mișcări sunt, cel mai des, praf în ochii unui public sătul de minciuni ridicate la rang de politică publică.

SĂNĂTATEA: ÎNCĂ UN DOSAR ÎNGROPAT ÎN MECANISMELE RUGINITE ALE STATULUI

Transferurile precum cel al Spitalului CF2 expun adevărata față a incapacității administrative. Continuăm să mișcăm piesele pe tabla de șah a statului fără a rezolva cauza principală: o mentalitate infectă de abolire a responsabilității. Deschiderea spre colaborare interinstituțională între universități și spitale este, poate, justificată, însă întrebarea rămâne: cât de mult mai permitem instituțiilor publice să își spele mâinile în fața propriului eșec?

Schimbarea poate începe aici, dar răspunderea trebuie să continue. Altfel, Spitalul Clinic CF2 rămâne o notă de subsol amară a falimentului administrativ în fața dreptului elementar la sănătate.

Sursa: accentulzilei.ro/sanatate/spitalul-clinic-cf2-transferat-umf-carol-davila-bucuresti/