Bugetul pe 2026 întârziat până în februarie, spune Barna.
Bugetul pe 2026 amânat pentru februarie, explică Barna
România se află într-o situație tensionată, cu guvernul confruntându-se cu o întârziere semnificativă în adoptarea bugetului național pentru anul 2026. Conform Legii finanțelor publice, termenul limită pentru finalizarea acestui buget era stabilit pentru 15 noiembrie. În ciuda acestui aspect, votul pentru bugetul anului următor va avea loc abia după 30 ianuarie, în luna februarie, ceea ce ridică multe semne de întrebare în ceea ce privește eficiența procesului decizional din interiorul executivului.
Vicepremierul Tánczos Barna a explicat că vacanța parlamentară și nevoia de a finaliza reformele administrative atât la nivel central, cât și local sunt principalele cauze ale acestei întârzieri. „Trebuie să convocăm Parlamentul iar până la acea dată trebuie să ne clarificăm strategia cu privire la pachetele administrative minunate, asupra relansării economice și a tuturor modificărilor necesare pentru adoptarea Legii bugetului”, a declarat Barna, fost ministru de Finanțe, subliniind dificultățile întâmpinate.
Blocat în reformele administrative
Pe de altă parte, ședința coaliției de guvernare, care include partidele PSD, PNL, USR și UDMR, este programată pentru miercuri, 17 decembrie, cu scopul de a debloca negocierile, având la bază consensul din 14 noiembrie referitor la reducerea efectivelor cu 10% în administrația locală și ajustările necesare în cea centrală. Totuși, stagnarea discuțiilor a generat o avertizare din partea premierului Ilie Bolojan, care a subliniat că, fără adoptarea reformelor până la mijlocul lunii decembrie, bugetul nu va putea respecta ținta de deficit de maximum 6,5% din PIB, așa cum s-a angajat față de Comisia Europeană.
Estimările de deficit pentru 2025 sunt sub 8,5%, iar contextul este complicat de creșterea TVA-ului, înghețarea pensiilor și salariilor în sectorul bugetar, precum și majorările de impozite pe proprietăți, prevăzute pentru 1 ianuarie. Sorin Grindeanu, reprezentant al PSD, a confirmat consensul asupra administrației locale, dar a respins orice tăieri de salarii în ministere, subliniind că în cadrul întâlnirii de miercuri va fi decis și salariul minim pentru 2026.
Cererea privind tranșa din PNRR
În contextul acestor dificultăți, Guvernul se pregătește să depună cererea pentru a patra tranșă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 2,5 miliarde euro, cerere care ar putea fi transmisă vineri, 19 decembrie. Totuși, lipsa de finalizare a reformelor, cum ar fi pensionarea magistraților, rămâne o problemă crucială care ar putea afecta accesul la aceste fonduri.
Noul PNRR, renegociat, a renunțat la 7 miliarde euro din planul inițial, rămânând sub 370 de obiective, dar oferind acces la încă 11 miliarde euro până în august 2026. Aceste resurse sunt vitale pentru finanțarea unor proiecte de anvergură, precum Autostrada A7 Ploiești-Pașcani și alte inițiative necesare dezvoltării infrastructurii naționale.
Proiecții economice
Comisia Europeană estimează o creștere a PIB-ului de 1,1% în 2026, comparativ cu 0,7% în 2025, și preconizează un deficit de 6,2%, asigurând totodată că acest lucru se dovedește a fi rezultatul unei consolidări fiscale. Aceste proiecții subliniază urgența adoptării rapide a reformelor și a bugetului, pentru a garanta stabilitatea economică a țării în perioada următoare.
Sursa: www.realitatea.net/stiri/actual/bugetul-pe-2026-amanat-pentru-februarie-vicepremierul-barna-explica-blocajul-reformelor-administrative-guvernul-cere-25-miliarde-euro-pnrr_694270931c546c206925623b
Sursa: reflect24.ro/economie/bugetul-pe-2026-amanat-pentru-februarie-explica-barna/?v=1765977476
