Psihologii afirmă că noua lege ar putea restricționa accesul la terapie.
Psihologii avertizează: Noua lege poate reduce accesul la terapie în zonele sărace
O undă de reacție critică a răspuns propunerii unui controversat proiect de lege destinat reglementării profesiei de psiholog în România. Această inițiativă legislativă riscă să reconfigureze fundamental peisajul psihologic din țară, provocând tensiuni intense în comunitatea specialiștilor, care percep măsurile propuse ca fiind nu doar ineficiente pentru clienți, ci și amenințătoare pentru statutul și practicile profesionale.
Psihologul Lucian Negoiță a subliniat că acest proiect legislativ ar putea diminua esența liberală a profesiei de psiholog, impunând condiții stricte pentru accesul în domeniu și corelând vechimea în muncă cu veniturile obținute. „Acest lucru va descuraja tinerii aspiranți la o carieră în acest sector, având în vedere povara financiară și temporală pe care o presupun aceste cerințe”, a declarat Negoiță, evidențiind astfel efectele potențial devastatoare ale legii asupra noilor generații de profesioniști.
O chestiune marcată de controverse în cadrul legii privește modul în care vechimea ca psiholog va fi calculată, aceasta fiind raportată la veniturile realizate. Această abordare ridică întrebări majore acerca de accesibilitatea serviciilor terapeutice, în special pentru indivizii care beneficiază de consiliere gratuită. „Actul terapeutic ar putea suferi considerabil, fiind contingentat de veniturile obținute. Colegiul Psihologilor riscă să devină o instituție ce controlează excesiv profesia, ceea ce contravine principiilor fundamentale ale psihologiei”, a adăugat Negoiță.
Susținătorii legii argumentează că modificările urmăresc să ofere o definiție mai clară și reglementată a profesiei de psiholog, menționând că vechimea calculată în funcție de venitul realizat este destinată pensiilor, fără legătura cu practica profesională. „Psihoterapia, fiind o disciplină cu caracter interdisciplinar, nu este exclusiv sub controlul psihologilor, ci și al altor profesioniști din domeniu”, a explicat psihologul Bogdan Ion, aducând astfel o nuanță în discuția despre reglementările propuse.
În contrast cu aceste viziuni, președintele Colegiului Psihologilor, Edmond Cracsner, a exprimat dezacordul său privind cerințele legislative sugerate, subliniind faptul că standardele impuse ar putea descuraja tinerii să îmbrățișeze o carieră în acest domeniu. Criticile vizează, de asemenea, complexitatea birocratică excesivă, examenele naționale impuse obligatoriu și neglijarea nevoilor persoanelor din medii defavorizate. Există temeri că Colegiul Psihologilor ar putea solicita taxe exorbitante fără o transparență adecvată, ceea ce ar limita accesul tinerilor și al comunității la servicii de sănătate mintală accesibile.
În concluzie, în timp ce intenția de a moderniza reglementările vechi de două decenii este evidentă, rămâne clară o tensiune profundă între necesitatea unei reglementări eficiente și riscurile asociate restrictivității accesului la terapii, în special pentru cei mai vulnerabili membri ai societății românești.
