ÎCCJ trimite o expertiză la CCR referitoare la reforma pensiilor magistraților: Implementarea noii legi duce la anularea completă a pensiei de serviciu.
ÎCCJ contestă reforma pensiilor magistraților, susținând că aceasta duce la anularea totală a pensiei de serviciu
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) va înainta la Curtea Constituțională o expertiză care descrie reforma pensiilor magistraților ca pe o măsură ce „confiscă drepturile” acestora. Această acțiune este motivată de faptul că aplicarea noii legi va conduce, potrivit documentului, la anularea completă a pensiei de serviciu destinat magistraților.
Comunicatul emis de biroul de comunicare al ÎCCJ subliniază că expertiza arată fără echivoc faptul că noile reglementări prevăd o pensie de serviciu mai mică decât cea calculată pe baza contribuțiilor efective. Conform calculelor incluse în expertiză, magistrații de la judecătorii și parchete se vor confrunta cu o reducere de 36% a pensiei, cei de la tribunale cu 35%, iar magistrații de la curțile de apel cu 33%. Acelasi document indică o scădere chiar mai drastică pentru judecătorii de la ÎCCJ, cu 51% mai puțin față de pensia actuală.
În acest context, fostul președinte al Curții Constituționale a comentat amânarea reformei, spunând că, în acest caz, decizia de a amâna este justificată. Tudorel Toader a adăugat că legea reprezintă un cumul de factori care nu pot fi ignorati, subliniind importanța sa deosebită.
ÎCCJ notează că expertiza se referă la un magistrat care intră în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, având un parcurs profesional de 42 de ani, acoperind toate gradele de jurisdicție, și având venituri corespunzătoare celor existente în sistemul de pensii actual.
„Reforma propusă nu mai poate fi considerată o simplă modificare a pensiilor speciale, ci se transformă într-o adevărată confiscare a drepturilor magistraților, o situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene”, se afirmă în documentul instanței supreme.
Înalta Curte mai susține că reforma contestată nu doar că compromite pensia de serviciu, dar și garantează o independență a justiției care se bazează pe drepturi constituționale, ignorând în același timp drepturile obținute de magistrați din contribuțiile la sistemul public de pensii. Aceste măsuri contravin nu doar jurisprudenței Curții Constituționale, ci și reglementărilor Uniunii Europene privind statul de drept.
Curtea Constituțională este programată să reia discuțiile pe tema acestei reforme vineri, 16 ianuarie, la ora 10:00, pentru a analiza obiecția de neconstituționalitate formulată de ÎCCJ. Aceasta ședință urmează să fie una esențială, având în vedere discuțiile intense din ultimele săptămâni și opoziția puternică manifestată de Consiliul Superior al Magistraturii și de Înalta Curte de Casație.
Executivul propune, de asemenea, o creștere treptată a vârstei de pensionare, care ar urma să ajungă la 65 de ani, în contrast cu actuala limită de 48 de ani, precum și un plafon pentru pensie care să nu depășească 70% din venitul net. Acestea sunt aspecte ce au generat controverse și discuții aprinse în rândurile magistraților și nu numai.
