„Ascultă mai mult limba franceză decât română”. Studenții care nu reușesc să finalizeze primul an de medicină în Franța…
FENOMENUL STUDENȚILOR CARE PICĂ PRIMUL AN DE MEDICINĂ ÎN FRANȚA ȘI ÎȘI CONTINUĂ STUDIILE ÎN ROMÂNIA
În ultimul timp, un număr din ce în ce mai mare de studenți francezi, care nu reușesc să facă față rigorilor selecției din primul an de medicină în Franța, optează să își continue parcursul academic în România. Alegerea aceasta devine din ce în ce mai populară datorită faptului că majoritatea cursurilor sunt ținute în limba franceză, facilitând astfel integrarea acestor studenți în mediul universitar românesc.
Un exemplu relevant este cel al lui Héloïse, care, după doi ani de încercări nefructuoase de a obține un loc în medicină în Franța, a decis să își îndrepte atenția către România. Aventura sa a început cu o alegere îndrăzneață, alunecând spre Universitatea din Cluj, situată la peste 2.000 km de patria sa. Aici, s-a simțit imediat confortabil, având ocazia să audă mai des limba franceză decât română, ceea ce a contribuit la integrarea sa în comunitate.
Statisticile indică faptul că în jur de 1.600 de studenți francezi aleg această cale anual, iar estimările Curții de Conturi din Franța prognozează o creștere a acestui număr, ajungând între 2.300 și 5.000 anual. Această situație devine ironic semnificativă având în vedere deficitul acut de medici cu care se confruntă Franța.
Yannick Neuder, fost ministru al Sănătății în Franța, a propus măsuri pentru a facilita reinscrierea studenților care au urmat cursuri în străinătate în universitățile franceze, însă implementarea acestora este încă umbrită de ambiguități. De curând, o nouă lege adoptată pe 27 iunie 2025 a permis studenților francezi să se reinscrie la o facultate de medicină din Franța, dar detaliile aplicării acestei legi nu au fost clarificate până în prezent.
În ciuda speranțelor ei de a reveni în Franța pentru a urma un rezidențiat, Héloïse a realizat că drumul nu este deloc simplu. Odată ce a ajuns în anul al treilea de studiu în România, a observat că tot mai mulți colegi din anii superiori reușesc să se integreze în sistemul francez. Această situație a început să-i stârnească îndoieli față de alegerea făcută, dar în cele din urmă, a avut norocul de a fi acceptată în sistemul francez, reluând anul al patrulea de studii.
Costurile pentru studiile în România sunt de asemenea un factor important în această decizie. Hortense, alt student, a menționat că a plătit 7.500 de euro anual pentru educația sa. Această alternativă financiară face din România o opțiune viabilă pentru mulți tineri care aspiră să devină medici, mai ales în condițiile unei competiții extrem de acerbe în Franța.
Deși viitorul acestui fenomen rămâne incert, este clar că opțiunile pentru studenții francezi care doresc să studieze medicina devin din ce în ce mai diversificate și adaptate nevoilor unei generații care caută soluții inovatoare în educație.
