Alexandru Rogobete, întrebare incomodă pentru Oana Gheorghiu după propunerea de ministru
Alexandru Rogobete critică programul de guvernare pe sănătate și îi cere explicații Oanei Gheorghiu
Fostul ministru Alexandru Rogobete a criticat dur componenta de sănătate din programul de guvernare propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, pe care îl consideră „îngrijorător de subțire” în privința măsurilor concrete. Acesta i-a adresat o întrebare directă Oanei Gheorghiu, propusă pentru funcția de ministru al Sănătății, cerându-i să explice public cum se regăsește în programul de guvernare discursul pe care l-a construit ani la rând în societatea civilă, centrat pe accesul pacientului la tratament inovativ.
Rogobete a precizat că a citit cu atenție capitolul dedicat politicii medicamentului și că programul este construit după principiul „o să fie bine ca să nu fie rău”. El a arătat că documentul promite că pacientul va fi în centrul sistemului, că finanțarea va urma performanța, că medicina de familie va deveni pilonul prevenției, că spitalele vor fi mai eficiente și că accesul la tratament va fi îmbunătățit, dar că nu răspunde la întrebări esențiale: cu ce bani, din ce surse, în ce termen, cu ce resursă umană și cu ce indicatori măsurabili.
Lipsa măsurilor concrete pentru medici și rezidenți
În mesajul său, fostul ministru a enumerat o serie de lipsuri din programul de guvernare, întrebând unde se află strategia pentru specialitățile deficitare, politica de retenție a medicilor și asistenților, soluția pentru gărzile medicilor, plata corectă a acestora și reorganizarea timpului de gardă astfel încât un medic să nu ajungă să lucreze 20–24 de ore. De asemenea, a cerut să se precizeze unde se regăsesc protecția personalului medical împotriva epuizării profesionale, politica pentru rezidenți și mecanismele prin care sunt aduși și păstrați medici în zonele deficitare.
„Nu poți promite mai multe servicii medicale ignorând oamenii care trebuie să le ofere”, a subliniat Rogobete, arătând că același principiu se aplică și în cazul medicamentelor și inovației.
Tratamentele inovative, în pericol
Fostul ministru a explicat că genericele și biosimilarele sunt esențiale într-un sistem de sănătate sustenabil, că trebuie stimulate și utilizate atunci când reprezintă alternativa terapeutică adecvată și că România ar trebui să dezvolte inclusiv capacități proprii de producție. Problema apare, în opinia sa, atunci când politica medicamentului este construită aproape exclusiv în jurul economiei și insuficient în jurul valorii terapeutice, cercetării și inovației.
Rogobete a atras atenția că nu există o țintă concretă privind timpul de acces la terapiile inovative, nu se regăsește un calendar sau o strategie consistentă pentru cercetarea clinică, nu există obiective pentru atragerea investițiilor în inovație, mecanisme clare de acces timpuriu și nici principiul prin care economiile realizate prin generice și biosimilare să fie reinvestite în inovație.
Contradicția pe care Oana Gheorghiu ar trebui să o explice
Fostul ministru a arătat că, în raportul Dăruiește Viață pentru 2024, semnat de Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, principiul este formulat fără echivoc: „toți copiii merită acces la același standard de tratament”. De asemenea, activitatea pe care Oana Gheorghiu o prezintă în biografia profesională include schimbarea legislației care limita accesul pacienților oncologici la tratament inovativ.
De aceea, întrebarea adresată Oanei Gheorghiu este legitimă: unde se regăsește această filosofie, în toată amploarea ei, în programul de guvernare pe care ar urma să îl aplice ca ministru al Sănătății.
Rogobete a avertizat că un ecosistem farmaceutic sănătos înseamnă simultan producție de generice și biosimilare, acces la terapii inovative, cercetare clinică, diagnostic avansat, investiții private, predictibilitate pentru industrie și mecanisme moderne de rambursare bazate pe rezultate. În caz contrar, există riscul real ca, prin comprimarea costurilor pe termen scurt, România să devină mai puțin atractivă pentru cercetare și investiții, accesul la terapiile noi să rămână lent, iar costurile să fie plătite ulterior prin boală avansată și cheltuieli medicale mai mari.
„Politica medicamentului nu trebuie să răspundă doar la întrebarea «cât de ieftin putem cumpăra?», ci la una mult mai importantă: cum îi oferim pacientului român tratamentul potrivit, la momentul potrivit, la același standard la care are acces un pacient dintr-un sistem european performant?”, a conchis fostul ministru.
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus, sâmbătă, la Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor propuși, deschizând astfel etapa parlamentară a procedurii de învestire a noului Executiv.
