Zi decisivă pentru Bolojan: moțiunea PSD-AUR ar putea răsturna Guvernul. Cele mai recente estimări.

Zi critică pentru Bolojan: moțiunea PSD-AUR poate răsturna Guvernul

Astăzi, Guvernul condus de Ilie Bolojan se află în fața unui test decisiv, moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR reprezentând o oportunitate crucială pentru opoziție. Această moțiune, intitulat „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, a fost citită săptămâna trecută în plenul reunit al Parlamentului. Dezbaterea și votul au fost programate pentru astăzi, 5 mai, la ora 11.00, iar votul se va desfășura în mod secret, prin bile.

Conform legislației, pentru a demite Guvernul, moțiunea trebuie să obțină minimum 233 de voturi „pentru”, reprezentând majoritatea absoluție din totalul de 463 de parlamentari. Este important de menționat că nu contează numărul celor prezenți în sală, ci numărul total de mandate. Odată ce acest prag este atins, Executivul este demis automat și va rămâne cu atribuții limitate până la instalarea unui nou guvern.

Sursele politice indică faptul că președintele Nicușor Dan anticipează căderea Guvernului Bolojan, ceea ce ar putea avea un impact semnificativ asupra PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). În cadrul Parlamentului, Dan Motreanu, din partea PNL, a subliniat că semnarea moțiunii nu implică automat susținerea acesteia în vot, remarcând diversitatea de opinii existente chiar în interiorul PSD.

Criza politică s-a amplificat după destrămarea coaliției care își oferea sprijinul lui Ilie Bolojan. Guvernul a fost învestit pe 23 iunie 2025 cu 301 voturi pentru și 9 împotrivă, ca un Executiv pro-european ce includea PSD, PNL, USR, UDMR și diverse minorități. Însă, relațiile dintre PSD și premier au început să se deterioreze din cauza unor măsuri economice controversate și a conflictelor pe marginea reformelor administrative și fiscale.

La sfârșitul lunii aprilie, miniștrii PSD s-au retras din Guvern, declarând că premierul nu mai beneficiază de sprijinul majorității parlamentare. Aceasta a dus la retragerea reprezentanților PSD din funcțiile politice dețineau, inclusiv a secretarilor de stat și prefecților.

Calculele din Parlament pentru moțiune

Miza principală, în acest moment, este dacă PSD și AUR pot transforma semnăturile de pe moțiune în voturi reale. Conform calculelor, cele două partide cumulează 219 parlamentari, având nevoie de 14 voturi suplimentare pentru a atinge pragul de 233. Voturile esențiale ar putea proveni de la parlamentarii grupărilor SOS România, POT, PACE, de la neafiliați și din rândul minorităților naționale.

Tabăra guvernamentală pornește cu un dezavantaj evident: PNL, USR și UDMR numără împreună 164 de parlamentari, iar cu sprijinul minorităților ar putea ajunge la 181. Problema pentru Bolojan este că minoritățile au 17 deputați, dar nu au convenit asupra unei linii comune de vot, iar fiecare parlamentar are libertatea de a vota individual.

Strategia PNL și USR se bazează pe un boicot parțial al votului. Liberalii se vor prezenta la dezbatere, dar vor părăsi sala în momentul votului, lăsând doar câțiva reprezentanți pentru a supraveghea procedura. De asemenea, USR a anunțat că parlamentarii săi vor fi prezenți, însă nu vor vota moțiunea. Spre deosebire de această abordare, PSD a decis să-și exprime votul prin bile la vedere.

Complicațiile s-au intensificat atunci când parlamentari din Partidul UNIT au anunțat că, deși au semnat moțiunea, nu o vor vota. Aceasta indică o discrepanță semnificativă dintre numărul de semnături colectate și voturile reale disponibile în plen.

Ceea ce urmează dacă moțiunea trece sau pică

Dacă moțiunea este adoptată, Guvernul Bolojan va fi demis, dar acesta va continua să funcționeze în regim interimar. Conform Constituției, un guvern demis va îndeplini doar actele necesare administrării treburilor publice până la depunerea jurământului de către noul cabinet. Președintele României este obligat să convoace partidele pentru consultări și să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru, acesta având la dispoziție 10 zile pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului.

Diverse scenarii sunt discutate, incluzând posibilitatea unui guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, un nou acord politic care să implice PSD, sau chiar o formulă tehnocrată. De asemenea, se preconizează o prelungire a crizei politice până la găsirea unei majorități stabile. Ilie Bolojan a declarat că, în cazul în care moțiunea va trece, PNL ar putea opta pentru o guvernare minoritară, dar nu într-o coaliție cu PSD, sau chiar o trecere în opoziție pentru a construi un nou „pol de modernizare”.

În numele alegerilor anticipate, s-a discutat despre posibilitatea declanșării acestora, însă condițiile sunt restrictive. Constituția permite dizolvarea Parlamentului numai în cazul în care acesta nu aprobă un vot de încredere pentru un nou guvern în termen de 60 de zile de la prima cerere, și doar după respingerea a cel puțin două propuneri de învestitură.

Pe de altă parte, în situația în care moțiunea nu reușește, Guvernul Bolojan va continua să funcționeze, însă va guverna cu o susținere fragilă, fără PSD, și va necesita negocieri constante pentru aprobarea proiectelor importante. Bolojan a anunțat deja discuții cu USR, UDMR și minoritățile pentru a opera un guvern minoritar și a propus un moratoriu parlamentar pentru adoptarea proiectelor necesare PNRR.

Președintele Nicușor Dan, înainte de vot, a afirmat că, indiferent de rezultat, România va rămâne angajată pe calea occidentală și că statul va continua să funcționeze. Surse din cadrul conducerii statului estimează că moțiunea de cenzură are șanse mari de a fi adoptată, ceea ce ar determina o convocare rapidă a consultărilor cu partidele politice pentru desemnarea unui nou prim-ministru. Aceste consultări ar putea fi prelungite, având în vedere instabilitatea politică și lipsa unor premize clare pentru o formare rapidă a unei majorități.

Istoricul moțiunilor de cenzură în România

Moțiunile de cenzură au fost un instrument des folosit în politica românească post-decembristă, totuși rar au dus la căderea efectivă a unui guvern. Între 1989 și prezent, aproximativ 50 de moțiuni de cenzură au fost înregistrate, dar doar șase dintre acestea au fost adoptate. Primul guvern demis prin moțiune de cenzură a fost Cabinetul Emil Boc I, pe 13 octombrie 2009, urmat de Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, demis în 27 aprilie 2012, care a deținut cel mai scurt mandat post-decemberist.

Un caz particular a fost cel al Guvernului Sorin Grindeanu, demis în 2017 printr-o moțiune inițiată de PSD și ALDE, partidele care l-au susținut inițial. Moțiunea a trecut cu 241 de voturi pentru și 10 împotrivă. În 2019, Guvernul Viorica Dăncilă a fost demis cu 238 de voturi pentru, iar în 2020, Guvernul Ludovic Orban I a căzut după asumarea răspunderii pentru alegerea primarilor în două tururi. Ultimul premier demis prin moțiune de cenzură a fost Florin Cîțu, în 5 octombrie 2021, când moțiunea a obținut 281 de voturi pentru, stabilind un nou record.

În cazul în care moțiunea de astăzi este adoptată, Ilie Bolojan va deveni al șaptelea premier postdecembrist demis de Parlament. Dacă moțiunea nu trece, Guvernul va supraviețui, dar va intra într-o nouă etapă politică, una a guvernării minoritare, ce va necesita negocieri continue și reconstrucția unei majorități de la un vot la altul.