UE solicită statelor să reducă sărăcia fără a aloca fonduri noi. Strategia este criticată pentru absența finanțării.
UE cere statelor să reducă sărăcia fără fonduri noi
Uniunea Europeană inițiază o nouă strategie prin care solicită statelor membre să abordeze problema sărăciei folosindu-se de resursele existente, fără a aloca fonduri suplimentare. Această abordare a fost criticată de specialiști, care subliniază că lipsa unei finanțări corespunzătoare va limita eficiența măsurilor propuse. Conform unui oficial european, planul reprezintă un „punct de plecare” și se așteaptă ca în următoarele luni să fie formulate măsuri mai detaliate pentru a sprijini guvernele în implementarea acestora.
Provocări și măsuri pentru combaterea sărăciei
Comisia Europeană subliniază importanța eficientizării politicilor sociale, în special în sprijinul celor care trăiesc de la un salariu la altul, al tinerilor, precum și oferirea unei protecții mai bune vârstnicilor și altor grupuri vulnerabile. Această strategie va fi prezentată alături de inițiative destinate reducerii sărăciei în rândul copiilor și garantării drepturilor persoanelor cu dizabilități. Oficialii europeni argumentează că problema nu constă în lipsa fondurilor, ci în modul în care acestea sunt utilizate, având în vedere că pentru viitorul buget multianual sunt prevăzute circa 100 de miliarde de euro pentru politici sociale, dublu față de fondurile anterioare disponibile.
Critici și îngrijorări din partea europarlamentarilor
Unii europarlamentari și organizații neguvernamentale își exprimă temerile că, fără un suport financiar adecvat, planul propus de UE va fi ineficient. Marie Toussaint, europarlamentar francez, a subliniat necesitatea măsurilor concrete și a unei finanțări direcționate. De asemenea, Juliana Wahlgren, directoarea European Anti-Poverty Network, a declarat că orice strategie care nu include finanțare rămâne fără fundament.
Impactul crizei costului vieții asupra societății europene
Nemulțumirile legate de costul vieții și serviciile publice cresc în întreaga Europă, fiind exploatate tot mai des de partidele extremiste. Marit Maij, un socialist olandez, a evidențiat că ignorarea persoanelor vulnerabile contribuie la scăderea încrederii în instituții și politici publice, un teren fertil pentru propaganda extremiștilor. “Persoanele care trăiesc în sărăcie sunt adesea neglijate, ceea ce erodează încrederea noastră în toate formele de guvernare”, a adăugat Maij.
Obiectivele pe termen lung ale Uniunii Europene în combaterea sărăciei
În cadrul viziunii sale pe termen lung, Uniunea Europeană și-a propus să reducă numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială cu cel puțin 15 milioane până în 2030 și eliminarea acestui fenomen până în 2050. Totuși, progresele realizate până acum sunt modeste, datele arătând o scădere de doar 3,4 milioane de persoane până în 2025, în timp ce 20,9% din populația UE continuă să fie expusă acestui risc.
Contrastul dintre țări în ceea ce privește sărăcia
Situația variază semnificativ între state. În timp ce România și Bulgaria au reușit să reducă semnificativ rata sărăciei în ultimul deceniu, țări precum Germania, Franța și Austria au înregistrat creșteri ale acestui fenomen post-pandemie. De exemplu, în Germania, procentul persoanelor expuse riscului de sărăcie a crescut de la 17,3% în 2019 la 21,2% în 2025.
Provocările birocratice și accesul la ajutoare
Un alt aspect criticat este dificultatea de accesare a ajutoarelor disponibile. Ema Popovici, asistent de proiect la Institutul Bucovina, a evidențiat complexitatea sistemului birocratic care îngreunează în mod semnificativ accesarea beneficiilor sociale. “Politicile ar trebui să reflecte realitatea cu care se confruntă oamenii de rând, nu doar să existe pe hârtie”, a subliniat Popovici.
