Maia Sandu a avut o întâlnire cu două femei care au avut curajul să scrie în limba română pe zidurile Chișinăului în 1970, „sfidând regimul sovietic”.

Maia Sandu a avut o intalnire cu doua femei care au avut curajul sa scrie in limba romana pe zidurile Chisinaului in 1970 sfidand regimul sovietic

Maia Sandu a avut o întâlnire cu două femei care au avut curajul să scrie în limba română pe zidurile Chișinăului în 1970, „sfidând regimul sovietic”.

Întâlnire simbolică la Chișinău

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut vineri o întâlnire emoționantă cu Lilia Neagu și Asea Andruh-Scorpan, două femei curajoase care, în anul 1970, au scris lozinci în limba română pe zidurile orașului Chișinău. Acest gest a reprezentat o provocare deschisă la adresa regimului sovietic, care îngrădea libertățile fundamentale ale cetățenilor. Pe rețelele de socializare, Maia Sandu a subliniat importanța de a recunoaște și aprecia astfel de acte de curaj, afirmând: „Le-am mulțumit pentru tăria de caracter și demnitatea de care au dat dovadă”.

Păstrarea memoriei istorice

Maia Sandu a accentuat faptul că poveștile ca cea a celor două femei trebuie să fie cunoscute și păstrate de generațiile viitoare, în special de cei care nu au trăit perioada sovietică. Aceasta a subliniat că „gestul lor ne amintește că istoria nu este scrisă doar de marile evenimente sau de lideri”, ci și de acțiunile curajoase ale individului care refuză să tacă în fața nedreptății și care își apără convingerile.

Lupta pentru limba română

În acea vreme, când Republica Moldova era parte a Uniunii Sovietice, limba română era denumită oficial „limba moldovenească” și era scrisă cu alfabetul chirilic, iar folosirea scrierii cu alfabetul latin era considera o infracțiune. La finalul anilor ’80, sub influența reformelor inițiate de Mihail Gorbaciov, cererile legate de identitatea națională și dreptul de a utiliza limba română au căpătat o amploare tot mai mare în Chișinău.

Un moment de cotitură

Mișcarea s-a intensificat culminând pe 27 august 1989, când sute de mii de persoane s-au adunat în centrul capitalei pentru a solicita ca limba română să devină limbă oficială. Patru zile mai târziu, pe 31 august, aceste revendicări au fost legitimizate prin adoptarea unei noi legislații care consfințea utilizarea alfabetului latin, eveniment ce a fost sărbătorit ani mai târziu ca Ziua Limbii Române, fiind comemorat și în România din anul 2013.

Reflecția asupra curajului individual

Astfel de întâlniri și povestiri de viață sunt esențiale pentru a ne aminti importanța curajului individual în fața opresiunii. Maia Sandu a subliniat că asemenea lecții de verticalitate sunt fundamentale pentru tineretul contemporan, oferindu-le un exemplu despre cum fiecare voce contează. Aceasta reamintește că istoria este plină de lecții valoroase, iar fiecare gest de curaj trebuie prețuit și transmis mai departe.

Citeste si despre