Comisia Europeană solicită fonduri suplimentare de 4 miliarde de lei înaintea adoptării Legii salarizării. Extinderea CASS asupra pensiilor este una dintre opțiuni.
Comisia Europeană solicită surse financiare pentru legea salarizării
Comisia Europeană a transmis o cerere oficială Guvernului României, îndemnându-l să adopte măsuri pentru a acoperi costul suplimentar al noii Legi a salarizării, care este estimat la aproape 4 miliarde de lei față de scenariul inițial. Printre soluțiile propuse se numără extinderea contribuției de sănătate aplicate pensiilor, o măsură ce ar putea ajuta la suportarea acestui cost.
Impactul financiar al noii legi a salarizării
Experții europeni subliniază că scenariul fiscal inițial discutat cu autoritățile române prevăzuse un impact suplimentar de aproximativ 8 miliarde de lei. Totuși, forma revizuită a proiectului a dus costul estimat la aproximativ 12 miliarde de lei. În acest context, Comisia Europeană a cerut implementarea unor măsuri compensatorii care să fie adoptate simultan cu Legea salarizării sau, ideal, înainte de promovarea acesteia.
Declarațiile oficialilor privind bugetul
Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că aproape 6 miliarde de lei din totalul estimat ar trebui alocați pentru domeniile Educației și Sănătății, subliniind că aceasta este limita pe care România o poate susține în prezent. De asemenea, Bolojan, un alt oficial de rang înalt, a menționat că anumite solicitări din partea sindicatelor sunt imposibil de acoperit, aducând în discuție capacitatea bugetului de a susține o asemenea expansiune a cheltuielilor.
Expansiunea contribuției de sănătate la pensii
În documentul trimis de Comisia Europeană, se sugerează că extinderea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) aplicate pensiilor ar putea reprezenta o soluție viabilă. Actuala legislație prevede că o contribuție de 10% este aplicată doar părții din pensie care depășește suma de 3.000 de lei, ceea ce implică contribuții variate pentru pensii diferite. Această măsură a fost implementată la 1 august 2025 și este valabilă până la 31 decembrie 2027.
Divergențe în calculul impactului financiar
Comisia Europeană a evidențiat o neconcordanță între textul proiectului legislativ și modelele financiare utilizate de Guvern, situând costurile suplimentare pentru Sănătate la aproape un miliard de lei. Solicitarea lor este corectarea acestor discrepanțe și stabilirea unor reguli care să asigure neutralitatea fiscală a ajustărilor salariale ce ar putea fi impuse de Guvern.
Perspectiva restanțelor salariale din Justiție
O altă cerință importantă vizează crearea unui calendar detaliat pentru plata restanțelor salariale pentru personalul din sistemul judiciar, care ar trebui să fie integrat în Legea salarizării sau adoptat simultan pentru a asigura predictibilitate și a evita conflictele legale suplimentare cu statul.
Ultimele discuții privind Legea salarizării
Reprezentanți ai partidelor politice și consilierii Administrației Prezidențiale continuă negocierile pe tema formei finale a proiectului. În lipsa unui acord politic, Legea salarizării riscă să nu fie votată înainte de termenul stabilit prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Adoptarea acestei reforme până la 31 august este crucială pentru a debloca fonduri europene în valoare de aproximativ 770 de milioane de euro, ceea ce subliniază importanța de a îndeplini cerințele Comisiei Europene legate de consolidarea fiscală și controlul cheltuielilor publice.
