Oana Țoiu: Avizul favorabil pentru Externe e semn de încredere în politica externă
Oana Țoiu a primit aviz favorabil în comisii pentru funcția de ministru de Externe
Oana Țoiu, propusă pentru funcția de ministru de Externe în Guvernul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, a primit marți aviz favorabil în cadrul audierilor din Parlament, cu 29 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”. Audierea s-a desfășurat în Comisia pentru Politică Externă, alături de Comisiile pentru Afaceri Europene și pentru Românii de Pretutindeni.
După audiere, Oana Țoiu a declarat că votul majoritar și avizul favorabil reprezintă un semn de încredere, pe care îl tratează însă ca pe un semn de încredere în politica externă a României, în munca diplomaților români și în nivelul de așteptări asociat funcției.
Observații privind Legea Salarizării Unitare
Oana Țoiu a făcut observații referitoare la adoptarea Legii Salarizării Unitare, despre care a spus că ar trebui să asigure resurse corespunzătoare pentru diplomații români. Ea a arătat că votul din comisie și importanța tot mai mare acordată de Parlament Politicii Externe ar trebui să se transfere și în votul așteptat pentru Legea Salarizării Unitare, astfel încât să fie acordate resurse demne diplomaților români, atât în serviciul exterior, cât și la București.
Diplomații români, implicați în negocieri importante
Oana Țoiu a subliniat că diplomații români sunt implicați în negocieri și acorduri cu impact major asupra României. Ea a dat ca exemplu negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, menționând că aproximativ 60 de miliarde de euro ar putea reveni României în urma negocierilor bilaterale. De asemenea, a precizat că anul acesta au fost finalizate 40 de acorduri bilaterale cu alte țări, cu aportul diplomaților din Ministerul Afacerilor Externe, inclusiv în domeniul muncii.
Potrivit acesteia, România are cea mai mare proporție a cetățenilor europeni care lucrează în altă țară a Uniunii Europene decât cea în care s-au născut, ceea ce face foarte importante acordurile în domenii precum diplomația culturală, economic, energie, apărare și securitate.
Coordonarea cu Guvernul și Președinția
Oana Țoiu a adus aprecieri activității Ministerului Afacerilor Externe din ultimul an, despre care a spus că a reușit să coordoneze ministere cu portofolii diferite, ale diferitelor partide politice, și să mențină o bună relație între Guvernul României și administrația prezidențială. Ea a subliniat că acest lucru este esențial în negocierea cadrului financiar multianual și în domeniul securității și apărării.
În ceea ce privește votul final pentru Guvernul Mureșan, care are loc miercuri, Oana Țoiu a spus că rezultatul avizului din comisie nu poate fi transferat automat la votul din plen, menționând că absența unor deputați și senatori de la lucrări ar putea face ca prezența în plen la votul final să arate diferit din punct de vedere politic.
Direcția politicii externe și interesul național
Oana Țoiu a declarat că discuțiile din cadrul audierii s-au concentrat și asupra direcției pe care ar trebui să o urmeze politica externă a României, despre poziția țării în UE și NATO și despre relațiile cu statele din alte regiuni. Ea a vorbit despre necesitatea unei diplomații în care România își urmărește interesul național, menționând cei 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, care vor fi celebrați anul viitor, și un sfert de secol de parteneriat strategic. A adăugat că, în interiorul NATO, România este nu doar beneficiar al securității colective, ci și furnizor de apărare.
Aceasta a dat ca exemplu relațiile cu statele din Orientul Mijlociu, arătând că în mijlocul crizelor din acea regiune România a putut să își susțină cetățenii.
Relațiile cu Republica Moldova și proiectele energetice
Un alt subiect discutat în cadrul audierii a fost reprezentat de relațiile de vecinătate ale României. Oana Țoiu a vorbit despre proiectele de conectivitate cu Republica Moldova, menționând primul pod construit cu Republica Moldova după 60 de ani și conectarea sistemului energetic românesc cu cel al vecinilor, ceea ce asigură acces la sursele de energie și de producție.
Ea a afirmat că proiectele energetice strategice ale României pot consolida poziția țării ca furnizor de energie, menționând refacerea reactorului 1 de la Cernavodă, construcția reactoarelor 3 și 4 și proiectul Neptun Deep, care din 2027 va întări rolul României ca producător principal de gaze din Uniunea Europeană. Potrivit acesteia, toate aceste proiecte este esențial să fie continuate, indiferent de componența politică a viitorului guvern.
