Turcan și Gheorghiu, aviz negativ; patru miniștri, aviz favorabil
A doua zi de audieri pentru Guvernul Mureșan s-a încheiat: patru avize negative și mai multe avize favorabile
A doua zi de audieri a miniștrilor propuși în Guvernul condus de Siegfried Mureșan s-a încheiat marți seară. Comisiile parlamentare de specialitate au acordat avize favorabile pentru mai mulți candidați, dar au respins patru propuneri: Raluca Turcan la Muncă, Oana Gheorghiu la Sănătate, Mihai Dimian la Educație și Andrea Chiș la Justiție.
Primul candidat audiat marți a fost Mircea Abrudean, propus pentru funcția de vicepremier și ministru al Afacerilor Interne. Acesta a primit aviz favorabil cu 22 de voturi „pentru”, 8 abțineri și 7 voturi „împotrivă”. Abrudean a prezentat ca priorități combaterea violenței domestice și a traficului de droguri, precum și o reformă a Ministerului, care ar include mandate limitate pentru șefii din Poliție și integrarea unor structuri.
Dragoș Pîslaru, propus pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a primit aviz favorabil cu 18 voturi „pentru”, o abținere și 13 voturi „împotrivă”. După audiere, Pîslaru a declarat că o eventuală sesizare a Curții Constituționale, în cazul în care Guvernul Mureșan nu este învestit și președintele nu convoacă alegeri anticipate, trebuie decisă de conducerea PNL.
Raluca Turcan, propusă ministru al Muncii, a primit aviz negativ, cu 34 de voturi „pentru”, o abținere și 39 „împotrivă”. Ea a declarat că rezultatul era previzibil și a susținut că în opoziție există o alianță PSD-AUR care se opune unui guvern format din oameni care vor să modernizeze România. Turcan a afirmat că programul său viza creșterea ocupării, venituri mai mari și un stat suplu și eficient, cu asistență socială țintită.
Oana Gheorghiu, propusă ministru al Sănătății, a primit aviz negativ, cu 15 voturi „pentru” și 17 „împotrivă”. Audierea a fost marcată și de un scandal în care au fost implicați Alexandru Rogobete și Emanuel Ungureanu. Premierul desemnat Siegfried Mureșan a reacționat după audiere, afirmând că Oana Gheorghiu, care a construit un spital de la zero, a primit aviz negativ din partea unor politicieni care nu au construit niciun spital, deși au avut la dispoziție bugetul țării. Mureșan a numit votul „un vot de respingere a competenței și a valorilor”.
Oana Țoiu, propusă ministru de Externe, a primit aviz favorabil cu 29 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”. Ea a declarat după audiere că rezultatul reprezintă un semn de încredere în politica externă a României și în munca diplomaților. Țoiu a subliniat că votul din comisie ar trebui să se reflecte și în adoptarea Legii Salarizării Unitare, care să asigure resurse corespunzătoare pentru diplomații români, atât în serviciul exterior, cât și în București.
Andrea Chiș, fostă judecătoare propusă pentru Ministerul Justiției, a primit aviz nefavorabil, cu 42 de voturi „pentru” și 65 „împotrivă”. În timpul audierii, ea a fost întrebată de Nadia-Cosmina Cerva, președinta Comisiei pentru constituționalitate, despre valoarea pensiei sale speciale. Andrea Chiș a răspuns că pensia sa de serviciu este de 40.000 de lei la ora actuală și că a susținut mereu că pensia nu trebuie să depășească salariul.
Bulcsú Koppány Ötvös, propus ministru al Culturii, a primit aviz favorabil cu 13 voturi „pentru”, 7 abțineri și un vot „împotrivă”. Mihai Dimian, propus ministru al Educației, a primit aviz nefavorabil, cu 23 de voturi „pentru”, 19 „împotrivă” și 6 abțineri. Cseke Attila, propus de UDMR pentru Ministerul Dezvoltării, a primit aviz favorabil cu 23 de voturi „pentru”, 2 „împotrivă” și 15 abțineri. Diana Buzoianu, propusă pentru Ministerul Mediului, a primit aviz favorabil cu 21 de voturi „pentru” și 20 „împotrivă”.
După încheierea audierilor, Cseke Attila a declarat că, dacă votul de miercuri va reflecta pozițiile exprimate de grupurile parlamentare, Guvernul Mureșan nu va fi învestit. El a exclus, cel puțin pentru moment, o formulă de guvernare PSD-UDMR, afirmând că aceasta nu este o variantă fezabilă pentru UDMR.
Președintele Nicușor Dan a declarat marți că este momentul ca actuala criză politică să se încheie și le-a cerut partidelor să pună interesul național înaintea disputelor politice. Șeful statului a respins ideea alegerilor anticipate, spunând că acestea ar prelungi instabilitatea și neîncrederea atât pentru cetățeni, cât și pentru piețele financiare.


