Cioloș, victimă colaterală a războiului Rwanda-RD Congo, unde au luptat mercenari români
Candidatura lui Dacian Cioloș la șefia Francofoniei, blocată de rivalitatea dintre Rwanda și RD Congo
Candidatura fostului premier român Dacian Cioloș la conducerea Organizației Internaționale a Francofoniei a fost blocată de rivalitatea dintre Rwanda și Republica Democrată Congo, două țări aflate într-o confruntare militară și diplomatică ce amenință să destabilizeze regiunea Marilor Lacuri. Alegerile au fost amânate cu un an, după ce statele membre nu au ajuns la un consens la summitul din Cambodgia.
Actuala șefă a organizației, Louise Mushikiwabo, fost ministru de Externe al Rwandei, va rămâne în funcție până în 2027. Este o premieră pentru instituție, care, de la înființarea funcției de secretar general în 1997, a reușit întotdeauna să își desemneze conducerea prin consens.
Miza diplomatică din spatele alegerilor
Rwanda își dorea un al treilea mandat pentru Mushikiwabo, iar Republica Democrată Congo se opunea categoric. Kinshasa acuză Kigaliul că sprijină rebelii M23, care controlează teritorii importante din estul țării, și consideră că realegerea lui Mushikiwabo ar fi echivalat cu o recompensă diplomatică pentru Rwanda.
Pentru a evita ruptura, RD Congo s-a declarat dispusă să renunțe la propria candidată, Juliana Lumumba, fiica fostului lider al independenței congoleze Patrice Lumumba, și să îl susțină pe Dacian Cioloș. România a desfășurat o campanie diplomatică pentru fostul premier, iar președintele Nicușor Dan a discutat personal cu liderul congolez Félix Tshisekedi, în marja summitului. Președintele francez Emmanuel Macron a încercat, la rândul său, să obțină un compromis.
Rwanda a refuzat însă să își retragă candidata, negocierile au eșuat, iar statele membre au decis să nu organizeze votul secret. Compromisul final presupune prelungirea cu un an a mandatului lui Mushikiwabo și renunțarea Rwandei la prezentarea unui candidat la următoarea alegere.
Rădăcinile conflictului dintre Rwanda și RD Congo
Rivalitatea are origini în genocidul din Rwanda din 1994, când aproximativ 800.000 de oameni, în majoritate etnici tutsi, au fost uciși de extremiști hutu. După victoria forțelor conduse de actualul președinte rwandez Paul Kagame, numeroși membri ai fostului regim și combatanți hutu au fugit în estul actualei Republici Democrate Congo. Printre grupările apărute ulterior se numără Forțele Democratice pentru Eliberarea Rwandei, organizație armată care include elemente asociate autorilor genocidului. Rwanda susține că prezența acestor combatanți în apropierea granițelor sale reprezintă o amenințare directă la adresa securității naționale.
Criza actuală este dominată de mișcarea M23, organizație rebelă care afirmă că apără comunitățile tutsi din estul Congo, dar care este acuzată de abuzuri împotriva civililor. Experții ONU au documentat sprijinul militar acordat M23 de către Rwanda, inclusiv implicarea forțelor armate rwandeze pe teritoriul congolez, acuzații contestate repetat de Kigali. În 2025, rebelii au declanșat o ofensivă majoră și au cucerit Goma și Bukavu. Deși cele două țări au încheiat în iunie 2025 un acord de pace mediat de Statele Unite, aplicarea acestuia a rămas incompletă, iar luptele au continuat. Un raport al secretarului general al ONU din octombrie 2026 avertiza asupra deteriorării situației umanitare și a riscului unui nou război regional, care ar putea antrena și state vecine, în special Burundi.
Mercenarii români coordonați de Horațiu Potra
Sute de români recrutați prin rețelele coordonate de Horațiu Potra, fost membru al Legiunii Străine Franceze, au fost trimiși în Republica Democrată Congo pentru a sprijini forțele guvernamentale, cu misiuni de instruire, securitate și sprijin militar în luptele cu rebelii M23.
Misiunea a devenit cunoscută public după escaladarea luptelor din jurul orașului Goma. În ianuarie 2025, aproximativ 290 de români au fost evacuați prin Rwanda, în urma unor operațiuni la care au participat autoritățile române și parteneri internaționali. Imaginile difuzate de agențiile internaționale îi arătau pe români încolonați la punctul de frontieră Grande Barrière, dintre Goma și Gisenyi, controlați și percheziționați de autoritățile rwandeze.
Resursele minerale, o altă miză
Estul Republicii Democrate Congo este una dintre regiunile cu cele mai importante resurse minerale din lume, cu zăcăminte de cobalt, cupru, aur, coltan și alte materii prime folosite în industria electronică și în producția de baterii. Controlul minelor, al rutelor comerciale și al punctelor de frontieră reprezintă o sursă majoră de venituri pentru grupările armate, iar organizațiile internaționale au avertizat că exploatarea ilegală a resurselor contribuie la finanțarea conflictului. La acestea se adaugă slăbiciunea instituțiilor congoleze, rivalitățile locale și disputele pentru terenuri.


