Adevărul despre SAFE. „Keynesianism militar”? O analiză macroeconomică a câștigurilor și pierderilor dintre România și Polonia.
Adevărul despre SAFE: O analiză detaliată asupra efectelor economice în România și comparații cu Polonia, Germania și Franța
Într-o analiză recentă realizată de profesorul universitar Cristian Socol, se evidențiază complexitatea și implicațiile programului Security Action for Europe (SAFE), parte integrantă din strategia Uniunii Europene pentru consolidarea apărării, intitulat ReArm Europe 2030. Acest program se prezintă ca o soluție temporară și excepțională, destinat înarmării și modernizării capacităților de apărare ale statelor membre, oferind împrumuturi semnificative, până la 150 miliarde de euro, cu termeni flexibili, cum ar fi maturități extinse de până la 45 de ani și perioade de grație la principal.
Un aspect esențial discutat în cadrul analizei este cine beneficiază de aceste fonduri. Până în prezent, împrumuturile au fost disponibile pentru 16 state membre, cu sume notabile alocate Poloniei (43,7 miliarde euro) și României (16,7 miliarde euro). De asemenea, s-au aprobat prefinanțări pentru Polonia și România de 6,6 miliarde și respectiv 2,5 miliarde euro, subliniind astfel interesul acestor țări pentru revitalizarea sectorului de apărare.
Costurile financiare pentru România și implicațiile sociale
În ceea ce privește România, planul de împrumut SAFE se prezintă cu o dobândă estimată de aproximativ 3% pe o durată de 45 de ani, ceea ce se traduce printr-o rambursare totală de aproximativ 32 miliarde euro. Astfel, în medie, fiecare român ar avea de plătit aproximativ 1478 euro, iar o familie medie ar contribui cu 3991 euro. Aceste cifre ridică întrebarea asupra oportunității investiției, având în vedere că România se află într-o situație economică dificilă, fiind în topul Uniunii Europene în ceea ce privește alocările reduse pentru educație, sănătate și cercetare.
Compararea câștigurilor din programul SAFE între România și Polonia
În analiza comparativă, România se împrumută 16,7 miliarde euro, dintre care se estimează că 35-40% ar putea fi direcționat către industria națională de apărare. În contraste, Polonia va beneficia de 43,7 miliarde euro, din care aproximativ 89% va merge către industria sa de apărare. Acest lucru demonstrează un efect multiplicator semnificativ mai mare în cazul Poloniei, care se estimează că va atinge între 1,3 și 1,9, în comparație cu România, care se situează între 1,0 și 1,2. Astfel, Polonia generează de patru ori mai multe beneficii economice din împrumutul SAFE decât România, evidențiind o ineficiență în utilizarea fondurilor de către România.
Riscurile asociate implementării programului SAFE
Pe lângă beneficii, programul SAFE are și riscuri asociate. Împrumuturile vor contribui la creșterea deficitului bugetar și a datoriei publice, riscând să afecteze sustenabilitatea financiară a țării. Estimările pentru 2026 sugerează o creștere a datoriei guvernamentale de 4,2 puncte procentuale din PIB, ceea ce poate influența negativ capacitatea de a investi în alte domenii esențiale pentru dezvoltarea națională.
Perspectiva asupra „Keynesianismului militar”
Un alt aspect intrigant abordat în analiză este conceptualizarea „keynesianismului militar”, care sugerează utilizarea cheltuielilor pentru apărare ca motor de creștere economică. Această abordare nu este nouă, având rădăcini în politicile industriale utilizate în trecut, cum ar fi în timpul Războiului Rece. Creșterea comenzilor de apărare poate stimula cererea agregată, generând locuri de muncă și inovare. Totuși, efectul este puternic condiționat de capacitatea locală de a integra aceste comenzi în economia națională.
În concluzie, programul SAFE are potențialul de a aduce beneficii semnificative pentru România, dar eficiența sa este pusă sub semnul întrebării, dat fiind gradul mic de amprentă locală și capacitatea redusă de a genera efecte economice durabile. Pe lângă aceasta, o țară precum Polonia pare să utilizeze mai eficient resursele, aducându-și contribuțiile economice internaționale într-o proporție considerabil mai mare.
