Gândul: Deficitul lui Bolojan, o manevră contabilă. Fondurile europene pierdute au fost incluse „pe hârtie” la venituri. În realitate, deficitul se apropie de cel din 2024 și am rămas fără 7 miliarde de euro din PNRR.
Deficitul lui Bolojan: O Scamatorie Contabilă?
Recenta declarație a Guvernului Bolojan, care raportează un deficit bugetar de 7,7% pentru România, în loc de 8,4%, a stârnit controverse majore. Cifra anunțată sugerează o scădere de 0,7 puncte procentuale din PIB pentru anul 2025, propunându-se astfel un mesaj de încredere destinat piețelor și investitorilor. Totuși, o analiză detaliată sugerează că realitatea ar putea fi cu totul diferită.
Fondurile Europene și Deficitul Bugetar
O observație semnificativă este că, în documentele bugetare consultate, în luna decembrie 2025, au apărut surprinzător venituri de 10 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 2 miliarde de euro, provenind din granturi PNRR. Este relevant de menționat că România nu a încasat nicio sumă din PNRR în acea perioadă. Mai mult, fondurile alocate din PNRR au scăzut cu 7 miliarde de euro în 2025, întrebându-ne cum se explică această discrepanță.
Pierderile PNRR și Impactul Asupra Bugetului
Conform analizei, o parte din cele 7 miliarde de euro, reprezentând împrumuturi din PNRR pierdute, ar fi trebuit să fie incluse în cheltuielile statului. Când banii trec de la PNRR la fondurile de coeziune ca granturi, aceasta ar trebui să se reflecte atât în venituri, cât și în cheltuieli, ceea ce ar anula efectul asupra bugetului. Astfel, Guvernul Bolojan, prin pierderea acestor fonduri europene, a reușit paradoxal să afişeze o reducere contabilă a deficitului de 10 miliarde de lei, echivalent cu cel puțin 0,5% din PIB.
Aciuziile Adversarilor Politici
Fifor, un critic marcant al politicilor lui Bolojan, a caracterizat reforma inițiată de acest guvern drept „cinică” și „arată dispreț față de adevărul financiar al țării”. De asemenea, Adrian Câciu a avertizat că deficitul real ar putea ajunge să atingă proporții îngrijorătoare de 9,3% din PIB, subliniind diferențele între execuția cash și criteriile ESA.
Întrebări Persistente
Un aspect esențial rămâne: în momentul în care Guvernul Bolojan a efectuat rectificarea bugetară, având în vedere că a mărit ținta de deficit și a păstrat-o la 8,4% din PIB, au existat considerații conștiente cu privire la pierderile din PNRR care ar putea crea artificial o scădere a deficitului în 2025?
Concluzie
Analiza detaliată a execuției bugetare și reacțiile din sfera politică evidențiază o complexitate semnificativă în gestionarea deficitului bugetar sub guvernarea lui Ilie Bolojan, punând în discuție integritatea și transparența acestuia în raportarea situației financiare a țării.
