Tanczos Barna avertizează asupra costurilor tot mai mari cu datoria publică

Tanczos Barna avertizează: costurile finanțării datoriei publice ajung la 60-70 de miliarde de lei anual

România se confruntă cu o situație fiscală dificilă din cauza costurilor tot mai mari cu finanțarea datoriei publice, care ajung la 60-70 de miliarde de lei anual, iar presiunea asupra bugetului va continua și în 2027. Avertismentul vine din partea senatorului UDMR Tanczos Barna, fost ministru al Finanțelor, care a explicat că nivelul datoriei publice nu trebuie analizat izolat, ci în raport cu capacitatea economiei de a susține costul acesteia.

„Volumul datoriei este o cifră pe care este greu să o compari la nivelul unor state membre, pentru că economia este cea care produce sau nu produce suficient ca să plătești costul acestei datorii. Datoria în sine nu e o problemă atât de mare dacă costul, rata dobânzii la care te împrumuți, volumul dobânzii pe care o plătește statul nu este foarte mare, proporțional raportat la bugetul total de care dispune”, a declarat senatorul.

„Suntem la limită”

În opinia sa, vulnerabilitatea României provine tocmai din costul finanțării datoriei, care continuă să crească. „Aici stăm extrem de prost, pentru că în continuare crește costul datoriei, costul finanțării acestei datorii. Trebuie să ne reîmprumutăm ca să rostogolim în față datoria pe care o avem”, a explicat Tanczos Barna.

Întrebat dacă România se împrumută deja la dobânzi de tip junk, asociate statelor cu risc ridicat de neplată, senatorul a respins această caracterizare, dar a avertizat că situația rămâne fragilă. „Nu, nu la dobânzi de junk, dar vedeți, la fiecare valoare suntem cu cuțitul deasupra sau cu sabia deasupra capului. Suntem la limită și este un secret, o spun agențiile de rating, că trebuie să fim foarte, foarte atenți, pentru că suntem exact în ultima perioadă în care trebuie să ținem totul sub control, ca să începem să ieșim din această situație complicată”, a afirmat acesta.

Povara dobânzilor și diferența dintre investiții și cheltuieli curente

Senatorul a estimat că plata dobânzilor și costurile finanțării datoriei reprezintă o povară de aproximativ 60-70 de miliarde de lei anual pentru bugetul României. „60-70 de miliarde de lei pe an este un cost imens, în comparație cu volumul total de cheltuieli, sumele de care dispune bugetul României. Și o să crească și în 2027 față de 2026 și după aceea începe abia să scadă”, a precizat el.

Tanczos Barna a făcut distincția între împrumuturile utilizate pentru investiții și cele folosite pentru finanțarea deficitului și a cheltuielilor curente. În opinia sa, împrumuturile nu reprezintă automat o problemă atât timp cât banii sunt direcționați către proiecte care contribuie la dezvoltarea economiei și generează beneficii pe termen lung.

„Datoria în sine, dacă este pentru investiții, dacă este pentru repornirea economiei, dacă este pentru programe de relansare economică, nu este o catastrofă în sine. Problema este când este foarte scumpă această datorie și dobânzile sunt foarte mari, ceea ce am bifat, și când folosim banii pentru rostogolirea și pentru finanțarea deficitului”, a explicat senatorul.

Două direcții pentru ieșirea din cercul împrumuturilor

Întrebat cum poate România să iasă din cercul vicios al împrumuturilor și al dobânzilor tot mai mari, Tanczos Barna a indicat două direcții principale: oprirea creșterii datoriei publice și eficientizarea cheltuielilor administrației.

„Putem ieși în momentul în care nu mai crește datoria publică, deci în momentul în care începem să reducem cheltuielile și să menținem investițiile la același nivel cel puțin, astfel încât componenta, structura internă să se remodeleze un pic la nivelul bugetului de stat”, a afirmat senatorul.

O altă soluție indicată de acesta este eficientizarea serviciilor publice, atât la nivelul administrației centrale, cât și al celei locale. „Aș spune să luăm câte o nișă, câte o felie din povestea asta a administrației centrale, locale, pe sănătate, pe învățământ, pe toate, și să începem să eficientizăm, să ne coste mai puțin același serviciu. Nici măcar să nu visăm la servicii mai complexe, mai bune sau mai multe. Măcar același nivel și același volum de servicii să ne coste mai puțin”, a declarat Tanczos Barna.

Declarațiile vin în contextul în care România încearcă să reducă deficitul bugetar și să stabilizeze finanțele publice, o parte tot mai importantă a resurselor bugetare fiind direcționată către plata dobânzilor la împrumuturile contractate de stat.