Administrația Prezidențială publică observațiile magistraților despre justiție.
Administrația Prezidențială publică sinteza observațiilor magistraților despre justiție
Președinția României a făcut publică o sinteză a observațiilor și sesizărilor transmise de magistrați și alți actori din sistemul judiciar, vizând funcționarea justiției, independența magistraților și mecanismele de carieră. Această sinteză a fost generată în perioada 11-19 decembrie 2025, în cadrul dezbaterilor publice privind sistemul de justiție, a declarațiilor unor judecători, precum și a opiniilor exprimate de societatea civilă și mass-media, inclusiv în urma unor investigații jurnalistice. Până la data de 20 decembrie 2025, au fost primite 320 de emailuri, dintre care peste 135 au venit de la mai mult de 250 de magistrați care au transmis diverse opinii și sugestii.
Observații alarmante din partea magistraților
Printre cele mai frecvente teme abordate de magistrați se numără amenințările cu Inspecția Judiciară și instaurarea fricii la Curtea de Apel București (CAB). Aceștia afirmă că se simt sub o presiune constantă, care afectează nu doar moralul profesional, ci și calitatea justiției. Magistrații subliniază că unii judecători ale căror opinii nu se aliniază cu cele ale conducerii riscă să fie sancționați, punând sub semnul întrebării integritatea sistemului judiciar.
Contextul legislativ și implicațiile sale
Raportul subliniază că modificările legislative din 2022 au consolidat puterea decizională în cadrul instanțelor, îngustând transparența și meritocrația. Analizele efectuate denotă o concentrare a puterii în mâinile președinților de instanțe, eliminând posibilitățile de contestare și inhibând dezvoltarea unei cariere bazate pe performanțe reale. Această arhitectură instituțională favorizează conformismul și descurajează exprimarea critică, subminând astfel independența judecătorilor și legitimitatea autorității judiciare în ansamblu.
Consecințele asupra profesiei de magistrat
În cadrul observațiilor, se evidențiază teama de represalii ca un factor inhibator pentru magistrați, care aleg să rămână anonimi pentru a-și proteja carierele. Această stare de frică este alimentată de o serie de mecanisme interne de control, ce creează un climat de nesiguranță. Utilizarea delegării ca instrument necorespunzător de selectare a judecătorilor a fost identificată ca o practică problematică, care reduce capacitatea de intervenție a justiției și generează un deficit de încredere publică.
Propuneri și necesitatea unei reforme
În sinteză, magistrații au avansat propuneri menite să îmbunătățească funcționarea sistemului de justiție, dintre care se numără revizuirea modului de selecție și numire a președinților instanțelor, asigurarea transparenței în procesul de promovare și evaluare, precum și consolidarea rolului colegiilor de conducere prin întărirea reprezentativității interne. De asemenea, este crucială reformarea Inspecției Judiciare, astfel încât aceasta să acționeze ca un organism care să protejeze, nu să intimideze judecătorii.
Concluzia raportului și apelul la dialog
În concluzie, observațiile furnizate fac apel la o reformă profundă și o reorganizare a structurilor de putere din justiție, pentru a restabili încrederea publicului și independența judecătorilor. Președintele României are datoria de a iniția un dialog constructiv cu toate părțile implicate, inclusiv cu autoritățile de control, pentru a asigura o justiție echitabilă și eficientă, capabilă să răspundă nevoilor cetățenilor și standardelor europene.
