ANI: 122 de persoane au fost sancționate cu interdicție de trei ani pentru conflict de interese sau incompatibilitate
ANI: 122 de persoane, sub interdicția de trei ani pentru conflict de interese sau incompatibilitate
Agenția Națională de Integritate (ANI) a comunicat recent că monitorizează un număr de 122 de persoane care sunt sub interdicția de a ocupa anumite funcții pe o perioadă de trei ani. Această sancțiune a fost impusă celor care au fost declarați definitiv în conflict de interese sau incompatibilitate. Conform estimărilor ANI, aceste 122 de cazuri reprezintă aproximativ 35% din totalul interdicțiilor active aflate în monitorizare. Dintre acestea, 75% au fost declarate în conflict de interese în timp ce exercitau funcții elective.
În ceea ce privește definitizarea cazurilor, ANI a precizat că 25 dintre ele s-au menținut definitive prin necontestarea raportului de evaluare, 14 datorită absenței recursurilor la deciziile instanțelor, iar restul au fost soluționate prin hotărâri definitive ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Totodată, se menționează că pentru nouă dintre persoanele vizate nu au fost aplicate măsuri sau acestea au fost anulate de instanțe. În celelalte cazuri, sancțiunile au constat în diminuarea salariilor sau a indemnizațiilor, variind între 5% și 20%, pe durate de la o lună la șase luni.
O altă informație relevantă este că 47 dintre persoanele aflate sub interdicție continuă să ocupe funcții pentru care au obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese. Dintre acestea, 22 au fost declarate în conflict de interese în exercitarea unei funcții elective şi continuă să dețină funcții similare, iar altele 22 se află în aceeași situație, dar în funcții publice.
ANI subliniază importanța consolidării legislației în domeniul integrității, argumentând că încălcarea regimului conflictului de interese trebui să nu fie tratată doar ca o chestiune pecuniară. Din perspectiva ANIs, este esențial ca acest regim să aibă un caracter preventiv și descurajator, pentru a asigura un comportament etic corespunzător în rândul demnitarilor.
În acest context, apare necesitatea de a revizui legislația existentă, având în vedere recentele discuții referitoare la declarațiile de avere ale demnitarilor și la propunerile înaintate de diverse ONG-uri, care contestă proiectele de lege care ar putea secretiza informațiile despre averile acestora. Această temă a generat dezbateri intense în societatea românească, cu implicații semnificative pentru transparența și integritatea instituțiilor statului.
