AUR cere referendum pentru 300 de parlamentari și critică dur programul Mureșan

AUR cere referendum pentru 300 de parlamentari și critică dur programul Mureșan

AUR cere referendum pentru 300 de parlamentari și critică dur programul Mureșan

AUR cere aplicarea referendumului pentru 300 de parlamentari și critică programul de guvernare al lui Mureșan

Vicepreședinta AUR, Ramona-Ioana Bruynseels, a criticat programul de guvernare propus de premierul desemnat Mureșan, susținând că documentul pune prea mult accent pe statistici și măsuri administrative și prea puțin pe situația concretă a populației. Ea a prezentat zece capitole considerate problematice: fiscalitatea, demografia, sănătatea, agricultura, energia, apărarea, justiția, reforma statului, educația și politica externă.

„Cei care au scris programul Mureșan au uitat că în spatele programelor și statisticilor sunt oameni, sunt familii care-și calculează în momentul de față fiecare leuț”, a declarat Bruynseels. Ea a invocat situația pacienților care așteaptă acces la medici, spitale și medicamente, a părinților care vor să își crească copiii în țară și a românilor din diaspora care ar dori să revină.

Calendar fiscal clar și reducerea cheltuielilor statului

În privința fiscalității, Bruynseels a criticat propunerea privind revenirea TVA la 19%, legată de momentul în care România „își va permite acest lucru”. „Când se va putea nu înseamnă absolut deloc predictibilitate, nici pentru familii, nici pentru mediul de afaceri”, a afirmat ea. Reprezentanta AUR vrea un calendar cu termene precise pentru evoluția taxării și susține că statul trebuie să reducă mai întâi propriile cheltuieli. „Risipa trebuie întâi să fie combătută la stat și apoi să ne mutăm la buzunarele oamenilor”, a spus ea.

Diaspora și demografia

Pe tema demografiei, Bruynseels a afirmat că peste 50.000 de copii români cresc cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate și a menționat estimarea de aproape patru milioane de români aflați în afara țării. Ea a criticat politica privind lucrătorii străini și contingentul de 90.000 de persoane și a cerut o strategie pentru revenirea românilor din diaspora. „Ar fi fost nevoie de facilități fiscale care să-i atragă pe românii noștri înapoi acasă și întâi să ne gândim la cum îi aducem pe aceștia”, a declarat ea.

Sănătatea, agricultura și energia

Bruynseels a criticat accentul pus în program pe prevenție, registre și digitalizare și a susținut că prioritatea trebuie să fie accesul efectiv la medic și la tratament. Ea a invocat situația unor cabinete de medicină de familie care au așteptat prin PNRR ecografe și alte echipamente. „Cum faci prevenție fără ecografe, mai ales la sat? Cum? Să ne răspundă ei”, a spus ea.

În agricultură, a vorbit despre producătorii români care ajung să își vândă produsele la prețuri foarte mici sau să le lase pe câmp și a cerut o strategie de securitate alimentară care să includă irigații, depozitare, procesare și accesul producătorilor pe piețe mari.

Pe energie, Bruynseels a susținut folosirea cu prioritate a resurselor românești: „Gazul românesc întâi și întâi pentru români, sprijin diferențiat pentru IMM-uri și, bineînțeles, reindustrializarea”.

Apărarea, justiția și reforma statului

În apărare, vicepreședinta AUR a criticat lipsa unor termene clare privind creșterea cheltuielilor și a susținut creșterea producției militare în România. Ea a invocat contractele finanțate prin SAFE, despre care a spus că majoritatea au ajuns la companii străine, și a criticat lipsa unor măsuri clare pentru apărarea antidronă. „Cerem termene, cerem costurile clare în așa fel încât să vedem cum anume construim o industrie românească de apărare”, a declarat ea. Bruynseels a respins și asocierea pensiilor militare cu pensiile speciale: „Pensiile militare nu sunt pensii speciale și să înceteze cu această jignire adusă la adresa militarilor români”.

La justiție, AUR susține că orice reorganizare a instanțelor trebuie analizată prin efectele asupra cetățeanului, dând ca exemple distanța până la instanță, durata proceselor și costurile acestora.

Educația, politica externă și poziția AUR

Educația și cercetarea au fost criticate de Bruynseels, care a contestat modul în care programul tratează finanțarea educației și a spus că domeniul a rămas „una dintre cenușăresele principale ale guvernărilor”.

În politica externă, ea a susținut că programul nu oferă suficiente obiective concrete privind interesele României în relația cu Uniunea Europeană și cu alte state. „Nu ne spun absolut deloc ce dorim noi să obținem în continuare de la Uniunea Europeană. Cum ne vom susține interesele, care sunt obiectivele noastre concrete și cum anume le vom atinge”, a spus Bruynseels. Ea a criticat și actuala abordare a diplomației române: „Diplomația nu se face cu milkshake-uri. Diplomația trebuie să aducă rezultate concrete României.”

La final, vicepreședinta AUR a susținut că formațiunea are propriile propuneri. „Avem soluțiile și avem și oamenii, suntem pregătiți de guvernare”, a afirmat ea, adăugând că AUR își dorește o Românie cu „o voce mai puternică” în Uniunea Europeană.