Bolojan, despre stadioanele construite în localități fără echipe de fotbal: „S-ar putea să nu umplem tribuna nici dacă mobilizăm toți cetățenii comunei”
Bolojan critică investițiile în infrastructura sportivă din România
Premierul Ilie Bolojan a adus în discuție problemele legate de finanțarea și construcția stadioanelor în localități care nu au echipe de fotbal, subliniind că acestea sunt rezultatul unei gestionări ineficiente a fondurilor publice. Conform declarațiilor sale, România se regăsește în situația paradoxală de a avea stadioane moderne și săli de sport în comune mici, locuri care, în multe cazuri, nu dispun de echipe capabile să atragă un public suficient pentru a umple aceste facilități. Bolojan a afirmat că astfel de investiții nu țin cont de realitățile demografice și sportive ale comunităților respective.
Responsabilitate locală în finanțarea proiectelor
Bolojan a propus ca autoritățile locale să participe financiar în proiectele de infrastructură sportive, pentru a asigura o responsabilitate mai mare în alegerea investițiilor. El a remarcat că alocarea unor fonduri considerabile fără o evaluare corespunzătoare a importanței acestora a condus la construcții inutile. „Avem stadioane în localități care nu mai au echipe de fotbal sau echipe care nu pot umple un stadion”, a adăugat premierul, subliniind astfel eroarea de judecată în alocarea resurselor.
Critica asupra sălilor de sport supradimensionate
Bolojan a criticat și construcția unor săli de sport excesiv de mari în comune mici, afirmând că în lipsa unui număr suficient de spectatori, acestea rămân subutilizate. „Dacă mobilizăm toți cetățenii comunei, s-ar putea să nu umplem tribuna”, a conchis el, evidențiind necesitatea unei planificări corecte în funcție de dimensiunile și nevoile comunităților. Aceste observații vin într-un moment în care România trebuie să reevalueze modul în care își alocă resursele pentru dezvoltarea infrastructurii sportive.
Probleme financiare în implementarea proiectelor
Bolojan a abordat și tema dificultăților financiare întâmpinate în cadrul proiectelor de infrastructură. Potrivit acestuia, România a avut o tendință de supracontractare, semnând contracte pentru sume care depășesc semnificativ fondurile disponibile. Spre exemplu, Ministerul Transporturilor a avut un plan inițial de 7,4 miliarde de euro pentru PNRR, însă contractele semnate au depășit 19 miliarde de euro, iar fondurile disponibile s-au redus. Această practică a dus la întârzieri și la imposibilitatea de a finanța lucrările semnate, afectând astfel progresul proiectelor deja începute.
Prioritizarea proiectelor esențiale
Premierul a explicat că din cauza constrângerilor bugetare, autoritățile au fost nevoite să prioritizeze lucrările care sunt deja în execuție, în special cele finanțate prin PNRR, pentru a nu pierde banii alocați. „Este important să ne concentrăm pe proiectele în curs și pe cele finanțate de PNRR, deoarece acestea reprezintă prioritatea noastră”, a declarat Bolojan. Folosind acest raționament, el a atras atenția asupra necesității unei selectări riguroase a investițiilor, în conformitate cu nevoile reale ale comunităților, pentru a evita risipa de resurse publice.
Probleme cu lucrările nefinanțate
Bolojan a menționat că pentru proiectele care nu sunt incluse în PNRR și care nu dispun de suficiente fonduri, demararea lucrărilor a fost amânată, creând astfel frustrări în rândul comunităților. El a explicat că o bună parte din aceste întârzieri sunt cauzate de lipsa de fonduri și de capacitatea administrativă limitată. „Avem multe șantiere inactive și este esențial să găsim soluții pentru a evita această situație pe viitor”, a concluzionat premierul.
