Cătălin Predoiu: Trebuie să apărăm graniţele Europei şi morale ale democraţiei
Valorile europene sub lupa premierului interimar
De Ziua Europei, premierul interimar Cătălin Predoiu a transmis un mesaj de o semnificație aparte. Într-o perioadă tulbure pentru democrația europeană, apelul său la consolidarea granițelor morale ale democrației s-a dorit a fi mai mult decât un discurs festiv. Mesajul său a subliniat obligația noastră de a proteja nu doar frontierele geografice, ci și fundamentul etic al Uniunii Europene.
În contextul celebrării a 75 de ani de la Declarația Schuman, premierul a oferit o lecție de istorie politică, amintind rațiunea nașterii Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului – o viziune curajoasă ridicată din ruinele războiului. Șocant este cum aceste principii de bază, considerate cândva imuabile, sunt astăzi puse sub semnul întrebării de extremism, fake news și marasmul politic al unor state membre.
România – parte activă sau spectatoare pasivă?
Cătălin Predoiu nu s-a ferit să puncteze avantajele aderării României la Uniunea Europeană: modernizare, acces la fonduri nerambursabile, circulație liberă și consolidarea statului de drept – pe hârtie toate acestea sună bine. Cu toate acestea, este de neconceput de ce țara noastră, încă aspirantă la Schengen, rămâne blocată la periferia Uniunii, în ciuda unui discurs oficial excesiv de optimist.
Este timpul să privim realitatea drept în ochi: apartenența la această uniune nu înseamnă doar beneficii; este o responsabilitate grea, cere implicare activă și o adaptare constantă la cerințele sale, ceea ce nu pare să coincidă întotdeauna cu fermitatea clasei noastre politice. Oare cuvintele grandioase ale lui Predoiu rezolvă problemele reale care macină infrastructurile administrative și sociale?
Extremism, destabilizare și ipocrizie politică
Premierul a identificat provocările fără precedent care amenință ordinea europeană: criză geopolitică, dezinformare și ascensiunea extremismului. Este ironică însă invocarea valorilor unității și demnității umane, când segmente întregi ale populației românești – aflate la limita supraviețuirii – nu răzbesc să simtă aceste idealuri în propriul cotidian.
România susține extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest și vecinătatea estică, dar cum poate rezona acest sprijin cu naționalismul agresiv și xenofob promovat de unii politicieni din interiorul propriilor granițe? Acțiunile contradictorii ale liderilor politici distrug legitimitatea oricărui mesaj favorabil unor valori comune.
O promisiune pentru viitorul european al României?
De Ziua Europei, s-au rostit multe cuvinte, dar acțiuni concrete? România, conform lui Predoiu, este integrată ferm în proiectul european, acesta fiind un „dat ireversibil”. Totuși, să nu subestimăm realitatea: Europa nu este un garant automat al prosperității. Este un efort constant al cetățenilor, sprijinit de lideri politici responsabili – o combinație care, din păcate, lipsește adeseori în peisajul local.
În loc să mai fim bombardați cu lozinci goale, ar fi mai util să vedem un plan clar, cu pași practici: de la combaterea corupției la investiții reale în educație și sănătate. Viitorul Europei nu este o carte deja scrisă, iar contribuția României la acest proiect este încă modestă, în ciuda retoricii mărețe emanate de un aparat politic amorțit.
