Ce opinie are presa internațională despre „represiunea jocurilor de noroc” în România: „Cea mai mare…
Presa internațională despre reglementările jocurilor de noroc în România
Presa internațională a subliniat recent schimbările semnificative în reglementarea jocurilor de noroc din România, prezentându-le ca fiind un moment de cotitură în modul în care această industrie este gestionată. Măsurile adoptate de Guvernul României au fost descrise ca „cea mai mare înăsprire din istoria țării”, având un impact profund asupra sectorului de gambling.
În urma unui decret de urgență, autoritățile locale din orașele românești au câștigat puterea de a restricționa sau chiar de a interzice desfășurarea activităților sălilor de jocuri de noroc și a caselor de pariuri. Această măsură le permite primarilor și consiliilor locale să aibă un cuvânt de spus decisiv în privința deschiderii acestor unități, operatorii nefiind suficient să obțină un permis de funcționare național, ci având acum nevoie și de o autorizație acordată local.
Industria jocurilor de noroc a experimentat o expansiune rapidă în România, cu un număr crescut de locuri de joc și aparate de sloturi apărute, uneori în apropierea instituțiilor de învățământ și în zone rezidențiale. Acum, primarii pot gestiona această creștere, având autoritatea de a stabili locurile și condițiile de funcționare ale cazinourilor. Diana Stoica, deputată a Uniunii Salvați România, a subliniat necesitatea acestor măsuri în contextul sănătății publice.
În ultimele zile, cel puțin nouă orașe și-au exprimat intenția de a impune interdicții complete asupra sălilor de jocuri de noroc. De exemplu, primarul din Slatina, Mario De Mezzo, a anunțat acțiuni fermă pentru a curăța orașul de aceste afaceri, pe motiv că ele sunt „toxice pentru societate” și a promis să respecte legislația recent adoptată pentru a le eradica.
Sectoul jocurilor de noroc este unul extrem de profitabil, generând în anul 2025 aproape un miliard de euro în taxe pentru stat. Totuși, criticile legate de impactul social negativ al acestei industrii, inclusiv fenomenul de dependență de jocuri de noroc, au început să câștige din ce în ce mai mult teren. Este estimat că dependența de jocuri de noroc este asociată cu rate alarmante de sinucidere, evidențiind astfel costul social major al acestei industrii, chiar dacă beneficiază de venituri substanțiale pentru bugetul național.
În concluzie, măsurile recente de reglementare adoptate de autoritățile române sunt privite ca un prim pas important în direcția unei gestionări mai stricte a industriei jocurilor de noroc. Aceasta răspunde unei nevoi crescânde de a proteja comunitățile locale de efectele negative ale dependenței de jocurile de noroc, generând atât sprijin cât și controverse, subliniind un subiect important pe agenda politică și socială actuală a țării.
