Cum ar reacționa România în cazul unui atac cu rachete? Radu Miruță: „Nu mă aștept ca într-o dimineață să se întâmple ceva despre care România și NATO să nu fie informate”

Cum ar reacționa România în cazul unui atac cu rachete?

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a oferit recent detalii esențiale privind strategia de apărare a României în cazul unui potențial atac cu rachete. Într-o declarație făcută la Antena 3, el a subliniat că un astfel de incident ar fi anticipat grație sistemelor avansate de monitorizare și ar oferi astfel un interval de timp semnificativ pentru reacție. Potrivit lui Miruță, România și NATO ar avea la dispoziție zile, chiar săptămâni pentru a se pregăti, îndepărtând astfel riscul unei surprize strategice.

Detectarea timpurie a amenințărilor

Ministrul a explicat că orice atac asupra teritoriului național ar trebui să traverseze mai întâi spațiul aerian al Turciei, unde radarele specializate ar putea intercepta aceste rachete. În plus, Miruță a relevat că, în contextul geopolotic actual, se pot concepe diferite scenarii de atac, inclusiv prin intermediul unor grupuri proxy utilizate de statele precum Rusia. Pentru fiecare dintre aceste ipoteze există un plan de acțiune bine definit.

Rolul scutului de la Deveselu

Un alt aspect discutat de Radu Miruță a fost importanța Scutului Antirachetă de la Deveselu, pe care l-a descris ca un element crucial de securitate, sporind capacitatea României de a descuraja posibilele amenințări. Acesta a subliniat faptul că, în cadrul NATO, există mecanisme construite special pentru a asigura o reacție rapidă la amenințări, ceea ce înseamnă că, în fața unui atac, comunitatea internațională ar reacționa coordonat.

Prognoze și perspective de reacție

Ministrul Apărării a adăugat că, datorită strategiei implementate de NATO, este aproape imposibil să existe un atac fără ca autoritățile să fie informate anterior. Radu Miruță a specificat că, în cele mai multe scenarii, s-ar putea anticipa o eventuală agresiune cu până la 60 de zile înainte. Totodată, el a precizat că nu se așteaptă la un eveniment surpriză care să prindă România sau NATO fără o pregătire adecvată. Astfel, timpul de reacție preconizat ar avea un impact semnificativ asupra modului în care România își va gestiona o eventuală criză de securitate.