Detonarea Stâncii Pârjoaia, dezbătută în Comisia de Transporturi. Deputații cer explicații
Detonarea Stâncii Pârjoaia, analizată în Comisia de Transporturi. Deputații cer lămuriri privind costurile și rezultatele operațiunii
Deputații din Comisia pentru Infrastructură și Transporturi i-au invitat la audieri pe reprezentanții firmei care s-a ocupat de detonarea Stâncii Pârjoaia, de pe Dunăre, în cadrul unei operațiuni desfășurate pe 3 august 2026. Intervenția a urmărit creșterea debitului de apă pe brațul care alimentează Centrala Nucleară de la Cernavodă, în contextul nivelului scăzut al Dunării.
Subiectul a fost discutat și în ședința de marți a comisiei, unde au fost prezentate informații despre modul în care s-au desfășurat lucrările, despre costurile acestora și despre rezultatele obținute. Potrivit deputatului PSD Călin Groza, în urma discuțiilor au apărut mai multe întrebări privind organizarea și eficiența intervenției.
O primă încercare nu a dat rezultatul dorit
Stânca Pârjoaia, aflată în zona brațului Bala, a fost detonată pentru a permite dirijarea unei cantități mai mari de apă către brațul și canalul care alimentează centrala de la Cernavodă. Operațiunea a fost realizată după ce o primă încercare, cu o cantitate mai mică de explozibil, nu a avut rezultatul dorit. Ulterior, militarii au folosit aproximativ 100-180 de kilograme de explozibil pentru a disloca o parte din formațiunea de piatră.
Întrebări despre costurile lucrărilor
În cadrul discuțiilor din Comisia pentru Transporturi au fost prezentate și informații despre implicarea Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) și a companiei NAVROM în realizarea operațiunii. Potrivit deputatului Călin Groza, costurile lucrărilor executate de NAVROM s-ar ridica la aproximativ șapte milioane de lei.
Acesta susține că intervenția ar fi fost realizată în baza unor discuții verbale, fără un contract încheiat în prealabil și fără o procedură de licitație. Deputatul afirmă că NAVROM solicită acum recuperarea cheltuielilor de la AFDJ, deși între cele două entități nu ar fi existat un contract pentru această operațiune. În aceste condiții, rămân întrebări privind documentele în baza cărora ar urma să fie făcute plățile și instituția care și-a asumat costurile lucrărilor.
Rezultatele detonării, sub estimările inițiale
În ședința comisiei au fost discutate și rezultatele detonării. Potrivit informațiilor prezentate de Călin Groza, intervenția ar fi afectat în principal partea de suprafață a stâncii, fără să îndepărteze complet formațiunea subacvatică relevantă pentru dirijarea debitului de apă.
Un alt subiect discutat a fost diferența dintre rezultatul anunțat inițial și cel indicat de măsurători. Ținta prezentată înaintea intervenției era o creștere a nivelului apei cu aproximativ 10-12 centimetri. Însă, potrivit declarațiilor făcute de deputatul Călin Groza, din explicațiile oferite în comisie de directorul general al AFDJ, Angela-Stela Ivan, și de reprezentanții instituției, Mihai Popescu și Alexandru Drăgulin, ar fi rezultat o creștere de numai 1,2 centimetri. Astfel, rezultatul măsurat ar fi fost semnificativ sub estimarea inițială.
Proiectul Bala II, investiție de aproximativ un miliard de lei
În discuțiile din comisie a fost adus în atenție și proiectul hidrotehnic Bala II, estimat la aproximativ un miliard de lei. Acesta ar urma să contribuie la rezolvarea problemelor legate de distribuția debitului Dunării în zonă. Indicatorii tehnico-economici ai proiectului au fost aprobați prin Hotărârea de Guvern nr. 1.079/2024.
Cu toate acestea, potrivit deputatului Călin Groza, la momentul intervenției de pe brațul Bala, proiectul avea în continuare probleme legate de finanțare și documentație. Deputatul consideră că este nevoie de clarificări privind soluția tehnică aleasă pentru detonarea stâncii, modul în care au fost comandate lucrările și responsabilitatea pentru cheltuielile efectuate.
Audierile reprezentanților firmei implicate în detonarea Stâncii Pârjoaia ar urma să ofere noi explicații despre modul de desfășurare a operațiunii și rezultatele acesteia.
